Sighisoara - Cum ne incalzim la iarna

Cum ne incalzim la iarna
Thu Oct 5 16:46:32 EEST 2006

Din moşi strămoşi se ştia că românul îşi face vara sanie şi iarna o pune pe foc… Ca să nu îngheţe de frig. În zilele noastre nu mai e valabilă această cutumă. Ca să nu îngheţi de frig iarna ai două variante, fie pui un ban în plus la factura de gaz, fie pui o haină în plus pe tine. Merge şi o combinaţie între cele 2 variante…
Vara aceasta autorităţile centrale n-au stat cu mâinile în sân, ci le-au folosit pentru a ne arăta o sperietoare numită lege de stabilire a preţurilor de referinţă locale pentru energia termică. Asta înseamnă că de la 1 ianuarie 2007 preţul naţional de referinţă va dispărea şi fiecare Consiliu local din fiecare oraş sau comună va stabili un preţ propriu de referinţă. O fi bine? O fi rău? Să vedem întâi ce înseamnă un preţ de referinţă şi cu ce ne încălzeşte acesta. Preţul de referinţă la energia termică este preţul pe care guvernul a stabilit că trebuie să-l plătească muritorul de rând pentru agentul termic furnizat de regiile locale de termoficare. În acest moment preţul naţional de referinţă este de 108 lei pe gigacalorie, deşi pentru producerea unei gigacalorii se cheltuieşte 210 lei. Ei bine, diferenţa aceasta între preţul real de 210 lei şi preţul de referinţă de 108 lei este de fapt o subvenţie plătită de la bugetele locale către furnizorii de agent termic. Dacă din 2007 dispare preţul naţional de referinţă, consiliile locale pot să-şi stabilească un preţ de referinţă local adaptat la posibilităţile localităţii de a suporta aceste subvenţii.
Cum stăm la Sighişoara?
La Sighişoara oficial ne merge bine. Emil Fabian, directorul SC ATT SA Sighişoara ne-a declarat recent într-o conferinţă de presă că forul legislativ local a adoptat încă din 2005 un preţ local de referinţă pentru că legea îi permitea acest lucru, fără însă a-l obliga. Astfel, la Sighişoara preţul de referinţă este de 154 lei/gigacalorie. Prin urmare subvenţia suportată de la bugetul local este de 56 lei/gigacalorie. Se poate majora acest preţ conform noii legi? Se poate, spune Emil Fabian. Dacă în luna decembrie când se elaborează bugetul local pe anul 2007 se constată că acesta nu mai poate suporta plata acestor subvenţii, atunci Consiliul local poate decide majorarea preţului local de referinţă şi chiar alinierea lui la costul real de producere a energiei termice pentru eliminarea totală a subvenţiilor… Şi acest lucru este foarte probabil să se întâmple în condiţiile în care Primăria Sighişoara înregistrează datorii către ATT în valoare de 92.947 lei numai la plata subvenţiilor pentru încălzire din anii trecuţi.
Nasol, nu?, pentru cei 400 de locuitori ai oraşului încă racordaţi la sistemul central de încălzire. La preţul actual aceştia vor plăti la iarnă în jur de 163,8 lei/lună pentru încălzirea unei garsoniere, 270 lei/lună pentru un apartament cu 2 camere şi 338,5 lei/lună pentru încălzirea unui apartament cu 3 camere. Şi reţineţi: este vorba numai de încălzire, fără celelalte utilităţi.
Ce se poate face?
Pe termen scurt, economie. Sistemul centralizat de încălzire de la Sighişoara a devenit supradimensionat după ce prin anul 2000 a început marea debranşare. Cetăţenii oraşului au vrut surse individuale de încălzire şi din cele 6.700 de apartamente din oraş, doar 400 mai sunt branşate la sistemul centralizat. Acest lucru a determinat conducerea societăţii să ia măsuri drastice pentru eficientizarea cât de cât a sectorului termic şi anul trecut s-au făcut debranşări „forţate” acolo unde numărul consumatorilor era prea mic pentru a mai justifica funcţionarea vreunei centrale de cartier. Emil Fabian crede că nu s-ar fi ajuns la această situaţie dacă de la bun început, respectiv din anii ’90, ar fi existat o strategie de dezvoltare şi menţinere a sistemului centralizat de încălzire prin care banii rezultaţi din vânzarea apartamentelor de bloc către foştii lor chiriaşi să fi fost folosiţi pentru lucrări de izolare termică a acestora. Totodată ar fi trebuit să fie investite sume în reabilitarea de urgenţă a reţelelor termice, înlocuirea centralelor de cartier cu centrale de bloc şi contorizarea la consumatorul casnic prin repartitoare. Legea care s-a adoptat recent privind izolarea termică a blocurilor de locuinţe prin care statul şi consiliile locale contribuie cu câte o treime din costurile lucrărilor, restul trebuind să fie suportate de proprietari, este tardivă şi inaplicabilă la Sighişoara întrucât aici nu mai există nici un bloc de locuinţe care să fie branşat la încălzirea centrală măcar în proporţie de 50%, cu excepţia blocurilor ANL care au centrale proprii. Dar acestea nu au nevoie de astfel lucrări pentru că au fost executate din construcţie. Astfel că la Sighişoara lucrările de izolare termică a apartamentelor de bloc vor trebui suportate din buzunarul propriu al proprietarul. Şi n-o să prea meargă ideea că „dacă vreau o fac, dacă nu, nu” pentru că din 2007 va fi obligatorie obţinerea unui „certificat de eficienţă termică” a locuinţei de care va depinde preţul pe care-l poţi cere la vânzare sau închiriere. Prin urmare, o soluţie pe termen mediu este izolarea termică a apartamentelor de bloc, o soluţie destul de costisitoare. Aceasta înseamnă o cheltuială de minimum 500 euro şi maximum 2.000 euro pentru fiecare proprietar în parte.
Acum, statisticile arată de exemplu, că într-un bloc construit din plăci de beton (cum sunt cele din Bărăgan), din cantitatea de căldură livrată de furnizor se pierde până la 40%, ceea ce înseamnă că proprietarii aruncă practic pe fereastră jumătate din banii plătiţi pentru energie termică. În cazul centralelor individuale pierderile de energie prin pereţi sunt mult mai mari în lipsa reţelelor comune.
Reabilitarea termică presupune montarea pe faţadele blocurilor a unor panouri de polistiren, lucrări la terase, înlocuirea tocăriei din spaţiile comune, precum şi izolarea termică a conductelor şi ţevilor situate la subsolul clădirii. Directiva 91/2002 a Uniunii Europene recomandă ţărilor membre să facă eforturi pentru reabilitarea termică a clădirilor astfel încât poluarea dată de producerea, transportul şi consumul energiei termice sa fie limitată drastic. Începând cu 1 ianuarie 2006, această directivă a devenit obligatorie pentru toate statele membre. În acest sens România a adoptat, încă din 2003, o lege privind reabilitarea termică a fondului locativ construit şi stimularea economisirii energiei termice, lege îmbunătăţită anul acesta. Legea include şi posibilitatea ipotecării locuinţei pentru obţinerea finanţării necesare lucrărilor de reabilitare, ceea ce i-a speriat pe mulţi proprietari.
Energia alternativă – o soluţie pe termen lung
România ca şi toată Europa este dependentă de importul de gaze naturale pentru încălzire întrucât producţia internă este insuficientă. Preţul gazului metan urmăreşte preţul petrolului. Creşte preţul petrolului, imediat se aliniază şi preţul la gaze. Se estimează că în următorii 10 ani preţul gazului metan ar putea să crească de trei ori faţă de cel actual. În această situaţie, spune Emil Fabian, încălzirea pe gaz metan, indiferent că este prin convector, sobă, centrală de apartament sau centrală de cartier, va deveni total dezavantajoasă faţă de orice alt sistem de încălzire, inclusiv faţă de cel pe bază de energie electrică. (1 mc de gaz metan este echivalentul a 4 kW de energie electrică al cărui preţ este de 1 leu!!!). În aceste condiţii vom fi obligaţi, nu de către cineva anume, ci de situaţie, să trecem pe surse de energie alternative. Una dintre aceste surse, arată directorul ATT este pompa de căldură, un sistem extrem de economic dar costisitor ca investiţie (între 15.000 şi 30.000 euro).
O altă sursă de energie alternativă sunt deşeurile menajere iar Sighişoara, slavă Domnului!, nu duce lipsă de aşa ceva. Trebuie doar consultanţă occidentală pentru a ne arăta cum transformă ei gunoiul în căldură şi electricitate. De asemenea e nevoie de investiţii masive în echipamente.
Cea mai la îndemână sursă alterativă de energie este cea solară. În anii Epocii de Aur s-a încercat la Sighişoara implementarea unui sistem de încălzire bazat pe energia solară. Pe mai multe blocuri din zona Şcolii generale nr. 6 s-au amplasat panouri solare prin care se încerca încălzirea apei, dar sistemul a fost prost conceput şi n-a dat rezultatele scontate, astfel că a fost abandonat.