O comisie senatorială a a efectuat o vizită luni, 18 septembrie, la acumularea de la Zetea (pe Târnava Mare, jud. Harghita) pentru a se informa la faţa locului şi a analiza variante de punere în practică a unui proiect mai vechi, anume realizarea unei aducţiuni de apă de la barajul de la Zetea până la Copşa Mică pentru a alimenta cu apă proaspătă toate localităţile de pe acest traseu. După această vizită, marţi, la Mediaş a avut loc o întâlnire între primari ai localităţilor membre ale „Asociaţiei pentru realizarea sistemului regional de alimentare cu apă potabilă Târnava Mare” al cărui vicepreşedinte este primarul Sighişoarei, Dorin Dăneşan, şi comisia senatorială, din care face parte şi senatorul Dionisie Bucur, fost primar al Mediaşului şi membru fondator al asociaţiei. Primarul Dăneşan a declarat presei că interesul arătat de parlamentari pentru acest proiect îi dă încă o şansă să fie pus în practică după ce ani de zile a fost îngropat de orgolii care încă nici acum nu s-au stins. Şi aici este vorba de faptul că autorităţile din Odorheiul Secuiesc în frunte cu primarul Szasz Jeno refuză să adere la această asociaţie şi să participe la realizarea proiectului. Primarul Sighişoarei spune că membrii asociaţiei vor avea o discuţie cu Szasz Jeno pentru a-l convinge să intre în asociaţie, iar dacă n-o va face proiectul se va realiza oricum pentru că este unul de interes public.
Relansarea proiectului
În luna februarie a acestui an reprezentanţi ai Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei împreună cu oficiali ai Ministerul Integrării Europene, ai Ministerului Transportului Construcţiilor şi Turismului şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş au vizitat Sighişoara pentru studia împreună cu autorităţile locale modul de implementare a mai multor proiecte referitoare la alimentarea cu apă şi canalizare. În urma acestei vizite au fost declarate eligibile 4 proiecte care se referă la aceste obiective în valoare totală de 10 milioane euro cu cofinanţare de la BDCE. Însă unul dintre proiectele care n-au fost prinse în această primă etapă de finanţare se referă la reabilitarea Uzinei de apă de la Albeşti deoarece nu a fost întocmit încă studiul de fezabilitate. La acea dată Emil Fabian, directorul SC Apă Termic Transport SA Sighişoara, a trimis o adresă Agenţiei Naţionale Apele Române prin care îi solicită un punct de vedere referitor la realizarea unei aducţiuni de apă de la acumularea Zetea. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru Uzina de apă depinde de punerea în practică sau nu a acestui proiect. Dacă apa brută care intră în uzină are calitatea actuală investiţiile pentru reabilitarea uzinei vor fi mai mari şi se vor reflecta în preţul apei potabile. În schimb dacă este adusă de la Zetea prin conductă apă nepoluată, investiţia la uzina de apă ar fi mai mică pentru că vor fi eliminate mai multe procese din fluxul tehnologic al producerii apei potabile. Agenţia Naţională Apele Române n-a dat încă răspuns adresei lui Emil Fabian.
Directorul ATT este un fervent susţinător al proiectului aducţiunii de la Zetea care, spune el, dacă ar fi pus în practică ar rezolva o mulţime de probleme: atât legate de calitatea apei, cât şi de preţ. Argumentele sale se referă la existenţa unei singure uzine de apă, la Zetea, care ar alimenta toate localităţile din aval de pe Târnava Mare; nu ar mai fi necesare staţiile de pompare pentru că apa ar veni prin cădere liberă, deci ar scădea mult consumul de energie electrică care se reflectă în preţul apei, şi calitatea mult superioară a apei potabile care nu va mai trebui tratată cu atâtea chimicale.
Potrivit proiectului pentru realizarea aducţiunii elaborat în urmă cu 5 ani, investiţia s-ar ridica la suma de 62 milioane euro iar sistemul ar fi compus din barajul existent care asigură o acumulare permanentă având funcţie de regularizare şi compensare, microhidrocentrală realizată în imediata apropiere a barajului, staţie de tratare pentru corectarea calităţii apei din lac, aducţiunea (151 km. de conductă) care asigură transportul gravitaţional al apei spre toate localităţile din aval, racordurile la rezervoarele existente ale tuturor localităţilor de pe traseul aducţiunii şi complexul de monitorizare şi gestiune al întregului sistem. Aducţiunea urma să deservească o populaţie de 215.000 locuitori.
Necesitatea unei aducţiuni de apă s-a impus în 1988 şi nu din cauză că debitul Târnavei ar fi fost insuficient, ci datorită faptului că în Mediaş şi Copşa Mică apa este de proastă calitate datorită poluării cu metale grele care sunt greu de eliminat prin epurare, necesitând o tehnologie costisitoare. De poluare n-a scăpat nici apa freatică astfel că nu s-a putut recurge la aceste resurse. Faptul că au existat şi cazuri grave de îmbolnăviri din cauza metalelor grele din apă a determinat autorităţile vremii să facă un proiect pentru realizarea unei aducţiuni de apă din amonte şi chiar s-au început lucrări în acest sens dar au fost abandonate imediat după decembrie1989. Apoi în 1997 s-a pus din nou în discuţie necesitatea acestei aducţiuni odată cu aprobarea de către Parlament a Legii 171/1997 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a II-a, Apa. Proiectul aducţiunii de la Zetea este postat şi pe pagina de web a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Mureş la secţiunea Proiecte ale Consiliului judeţean Mureş.
Argumente pro şi contra
Pentru implementarea proiectului, în februarie 2004 a fost semnat la Mediaş actul constitutiv şi statutul „Asociaţiei pentru realizarea sistemului regional de alimentare cu apă potabilă Târnava Mare” din care fac parte 2 municipii, între care şi Sighişoara, 2 oraşe şi 10 comune de pe cursul Târnavei Mari. Această asociaţie încă există dar nu este funcţională deoarece proiectul a fost blocat de refuzul autorităţilor din Odorheiul Secuiesc de a elibera autorizaţia de construcţie. Odorheiul s-a opus de la bun început acestui proiect datorită faptului că preţul apei ar fi crescut pe perioada derulării şi amortizării investiţiei. O altă nemulţumire a lor a fost că prin prelevarea şi transportul printr-o conductă a unei mari cantităţi de apă debitul râului Târnava Mare scade şi creşte poluarea în amonte, lucru care, spune Emil Fabian, este destul de adevărat.
În această situaţie a mai existat o alternativă, un proiect propus de AMIANTIT Bucureşti prin care să se construiască o uzină de apă la Sighişoara care să alimenteze toate localităţile din aval. Dar şi acest proiect a căzut pentru că au intervenit orgoliile: Mediaşul nu dorea ca Sighişoara să fie operator regional şi nici Consiliul judeţean Sibiu nu şi-a dat acordul pentru acest proiect. În schimb au propus propria lor alternativă: aducerea apei din Munţii Făgăraş pe o altă aducţiune, care să alimenteze oreşele Agnita, Mediaş şi Dumbrăveni.
Acumularea şi barajul de la Zetea...
...au fost inaugurate şi au intrat în funcţiune în 1993. Bazinul hidrografic de unde-şi strânge apele se întinde pe o suprafaţă de 357 km². Volumul total al acumulării este de 43 milioane m³ din care 16 milioane m³ este volumul de servitute (din care se suplimentează debitul de apă de pe Târnavă atunci când necesităţile o cer, mai ales în perioada de iarnă când râul îngheaţă şi sloiurile înmaganizează o mare cantitate de apă, sau în perioadele de secetă prelungită când debitul râului scade şi nu poate asigura necesarul de apă pentru consum şi activităţile industriale). Restul de 27 milioane m³ este rezerva pentru inundaţii. Dacă din amonte vine o cantitate mare de apă în urma precipitaţiilor prelungite sau a topirii bruşte a zăpezilor, aceasta se înmagazinează în lacul de acumulare şi se dă drumul controlat la cantitatea de apă pe care poate să o suporte albia Târnavei Mari pentru a se putea coborî din nou apa din acumulare la nivelul normal de retenţie.
Adrian Dita
