Cetateanul suspendat - editorial 24 Aprilie 2007
Suntem in plina campanie. Poate ca este impropriu spus electorala, dar totusi, in urma ei ne vom pregati sa mergem, atati cati vom merge, la urne sa ne exprimam votul si parerea in legatura cu suspendarea presedintelului nostru, ales in 2004, si caruia i s-a aratat impusa sanctiunea suspendarii in primavara anului de gratie 2007. Nu credem ca are nici un rost sa repetam toate cauzele suspendarii, caci daca am incepe sa le insiram ar fi o repetare inutila a incalcarilor putin grave ale Constitutiei Romaniei, legea fundamentala a statului de drept, pe care le-ar fi comis acest presedinte-jucator, care in conceptia sa de mester carmaci ar avea voie sa faca cam de toate, unde si cand are nevoie, cam cu cine ar dori si, daca se poate, cat mai mult in direct si neaparat la ora de maxima audienta, pentru ca numai asa da bine la popor si arata multimii ca el este dintr-astia, de-ai nostri, roman verde si neaos. Dar trebuie sa admitem ca in avizul, consultativ de altfel, al Curtii Constitutionale s-a aratat ca au existat incalcari, dar nu tocmai grave, ultimul cuvant si in aceasta problema avandu-l Parlamentul, forul superior si de netagaduit al unei democratii autentice, si nu de azi, ci de la marii fauritori ai istoriei antice pana in zilele noastre. Ei bine, si Parlamentul, garantul suprem al democratiei autentice, s-a exprimat: cu 322 de voturi pentru, alesii poporului l-au trimis pe tusa pentru o perioada de o luna de zile pe seful statului, luna in care acesta va putea sa mediteze la greselile facute sau nefacute, la abuzurile reale sau imaginare, la dreptate si la minciuna, si apoi sa se supuna marii incercari a referendumului popular, in care se voteaza sau nu revenirea alesului la Cotroceni. ªi pentru ca, datorita imperfectiunilor sistemului legislativ este aproape imposibil ca referendumul sa aiba alte urmari decat unele favorabile cetateanului suspendat, acesta a recapatat glas si a inceput sa-si faca campanie electorala de indata ce si-a revenit din socul teribil al nerespectarii cuvantului dat tocmai de el: demisia la cinci minute dupa suspendarea dictata de votul Parlamentului, cel atat de supus intereselor oligarhiei. Nu suntem in masura sa judecam vorbele si faptele presedintelui sau cele spuse in Parlament, dar trebuie inca o data subliniat ca singura democratie autentica este cea parlamentara si ca de asemenea, nu poate fi chiar si numai dl. Basescu omul providential al Romaniei, campionul binelui, iar toti ceilalti fiind doar rai si, mai grav, rau intentionati pentru tara. Suntem martorii unei lupte surde, fara sens si lipsita de finalitate si toate acestea izvorate din dorinta si certitudinea presedintelui nostru jucator ca el este singurul care poate salva Romania. Asistam la un consum incredibil de energie in problema cetateanului suspendat, fost presedinte-jucator. Este clar ca revenirea la sentimente mai bune a tuturor celor implicati in aceasta lupta va fi benefica si va face ca dupa aceasta luna de zile pierduta in campania electorala sa se mai stinga din conflictele izvorate de la Cotroceni, sa se mai traga linie si sa se mai cuantifice putinele bune realizari si apoi sa se rosteasca din nou declaratii de dragoste la adresa acestei atat de bune tari care ii mai suporta…
Sursa: Doru Popoviciu / Jurnalul Sighisorean
| |
