Sighisoara anului 2006 in date statistice12 Mai 2007
Populatia Sighisorei in crestere, dar in proces de imbatranire
Dupa ce la ultimul recensamant al populatiei Romaniei din 2002 s-a constatat o scadere drastica a populatiei Sighisoarei, potrivit raportului Primariei numarul locuitorilor orasului a crescut fata de anul 2002 cu circa 4000 de locuitori. Astfel, daca in 2002, potrivit datelor ulterioare recensamantului populatie, orasul avea un numar de 32.304 locuitori, din care 15.273 barbati (reprezentand un procent de 47,28%) si 17.031 femei (insumand un procent de 52,72%), in 2007 populatia stabila, conform bazei de date a Serviciului Public Comunitar de Evidenta Populatiei, este de 36.460 locuitori, din care 17.521 barbati, reprezentand un procent de 48,20% si 18.939 femei, insumand un procent de 51,80%. Pe structura etnica populatia Sighisoarei se imparte astfel: romani – 24.570 (76,5%); maghiari – 5.932 (18,22%); germani – 587 (1,61%); romi – 1.135 (3,41%); alte nationalitati – 78 (0,26%). Distributia pe culte religioase se prezinta astfel: 24.317 otodocsi (75,31%), 1.600 romano-catolici (4,95%), 247 greco-catolici (0,76%), 2.327 reformati (7,20%), 1.070 unitarieni (3,75%), 527 evanghelici (1,63%), 110 baptisti (0,03%), 186 penticostali (0,57%).
Din 1992 pana in anul 2002 populatia municipiului a cunoscut o scadere constanta. În 1992 totalul populatiei era de 35.939 locuitori, iar in 2002 au mai ramas 32.304 locuitori. Rezulta o diferenta de 3.635, ceea ce reprezinta o scadere de 10,1% in 10 ani. Aceasta diferenta a fost “recuperata” insa pana in 2006 cand numarul locuitorilor l-a depasit chiar si pe cel inregistrat in anul 1992 cu 521 locuitori. Acest lucru se datoreaza atat stabilirii in Sighisoara a unor familii venite din alte zone ale tarii, precum si cresterii sporului natural in anii 2004 – 2006 reflectat in cresterea numarului de nasteri si un numar relativ constant al deceselor inregistrate. Astfel, daca in 2002 numarul total de nasteri era de 326, iar numarul deceselor de 317 (sporul natural fiind doar 9), in 2006 s-au inregistrat 689 de nasteri si 312 decese, sporul natural crescand la 377). Cu toate acestea, potrivit raportului, exista un proces de imbatranire a populatiei care se remarca reducerea numarului de copii din familii (de la 510 in 1992, la 326 in anul 2001). Chiar daca in 2006 numarul nasterilor a crescut, aceasta crestere este anulata de regresul din anii precedenti si nu poate decat sa incetineasca procesul de imbatranire al populatiei Sighisoarei, proces specific intregii tari.
Populatia scolara in regres
Scaderea numarului de nasteri incepand cu 1992 pana in 2003-2004 a dus implicit si la o scadere drastica a numarului elevilor in Sighisoara, desi numarul institutiilor de invatamant a ramas neschimbat, iar numarul cadrelor didactice a crescut. Însa acest din urma aspect s-a datorat si politicilor administratiei centrale de crestere a calitatii actului de invatamant… Revenind la populatia scolara, potrivit datelor cuprinse in raportul Primariei in 2006 in Sighisoara erau 6.514 prescolari si scolari, fata de 7.596 in 2003. Din populatia scolara inregistrata in anul 2006, 1.000 de copii erau inscrisi in invatamantul prescolar, 1.360 in invatamantul primar, 1.544 in cel gimnazial 1.856 in invatamantul liceal si 754 invatamantul profesional, complementar, postliceal si de maistri. Însa trebuie tinut cont ca la toate categoriile de invatamant sunt inscrisi si elevi proveniti din localitatile rurale invecinate Sighisoarei, mai ales in invatamantul liceal.
Numarul cadrelor didactice a inregistrat o crestere 358 in 2002, la 522. Dintre acestea, 60 sunt educatori, 65 invatatori, 354 profesori si 33 maistrii.
“În prezent in Sighisoara functioneaza 27 unitati scolare, la fel ca si in 2002, din care 11 gradinite, 11 scoli cu invatamantul primar si gimnazial, 4 licee din care 2 cu grupuri scolare profesionale si de ucenici si un club al copiilor. De asemenea exista in oras 2 gradinite particulare: ,,Sophie’s Kindergarden” cu limba de predare engleza si ,,Pinocchio” cu limbile de predare engleza si germana. Ambele gradinite sunt acreditate de M.E.C. si in acest an scolar au inscrisi 74 de copii. În prezent, alaturi de cele doua gradinite particulare, doua gradinite au grupe cu program in limba germana, iar patru gradinite au grupe cu program in limba maghiara.
Predarea in limba minoritatilor este asigurata si in invatamantul primar gimnazial. Astfel, doua scoli generale au clase cu predare in limba maghiara, iar limba germana se poate studia in cadrul unui liceu cu clasele I-XII.
Învatamantul vocational este asigurat de ªcoala de Muzica cu clasele I-VIII, in care se studiaza pianul, vioara, violoncelul, percutia si de clasele cu profil sportiv din cadrul a doua scoli generale. În paralel, elevii invatamantului primar si gimnazial au posibilitatea de a urma in cadrul Clubului copiilor cursuri de: informatica, tapiserie, carting, teatru medieval, dans modern, cultura si civilizatie engleza, sau pot urma sporturi de performanta in cadrul Clubului sportiv din localitate.
Învatamantul liceal si profesional asigura continuarea studiilor in variate profile: real, uman, sau pe specialitati. În cadrul liceelor teoretice functioneaza clase cu predare in limbile maghiara si germana. Se remarca faptul ca liceele vocationale si de meserii si-au diversificat oferta, infiintand profile in acord cu noua orientare economica a orasului: turism, contabilitate, chimie alimentara, dar mentin in oferta lor si profilele clasice - ceramica, confectii, electrotehnica - ce asigura calificarile necesare industriei locale.
Pentru absolventii liceelor care doresc sa-si continue studiile in oras exista scoli postliceale cu profil economic sau medical si filiale ale unor universitati cum ar fi: Academia de Arte si Design – Cluj, Spiru Haret-Brasov, Vasile Goldis - Arad sau Universitatea Tehnica – Cluj, pentru studii postuniversitare.”
Industria sighisoreana duduie
Asa cum am mai afirmat si cu alte ocazii, iar raportul Primariei confirma acest lucru, municipiul Sighisoara este un oras al carui economie se bazeaza inca puternic pe industrie. Turismul, desi in plin avant, nu are deocamdata o pondere decisiva la bunastarea orasului. Veniturile atrase la bugetul de stat si bugetul local provin in principal din industrie, iar forta de munca locala este angrenata in marea ei majoritate tot in activitati industriale. Potrivit raportului Primariei, “la sfirsitul anilor 80, municipiul Sighisoara era beneficiarul unui profil industrial complex in care ponderea era detinuta de ramurile textile si confectii textile, constructii de masini si prelucrarea metalelor, sticla si faianta, articole pentru menaj, produse alimentare, materiale de constructii, exploatarea si prelucrarea lemnului, pielarie, blanarie, incaltaminte etc. Majoritatea unitatilor erau profilate pe industria usoara, mai ales textila (65% pondere valorica din produsele sighisorene), orientare fixata de o anumita traditie locala (vechile bresle ale tesatorilor si croitorilor), precum si de materia prima abundenta pentru produsele ceramice. Liberalizarea preturilor la materiile prime si energie, lipsa fondurilor pentru retehnologizarea si modernizarea fabricatiei care sa asigure prezenta pe piata in conditii de eficienta si productivitate, incapacitatea de a face fata presiunii competitivitatii, au avut ca rezultat diminuarea drastica a activitatii si chiar disparitia unor unitati reprezentative pentru industria sighisoreana. Cea mai afectata a fost industria textila. Importul de tesaturi de pe pietele asiatice la preturi autohtone, calitatea slaba a lanii romanesti, lipsa utilajelor performante mai ales la partea de finisare, au fost obstacole de netrecut. Þesatoriile de bumbac, matase si intreprinderea de stofe si-au incetat activitatea. În prezent principalele activitati economice sunt in industria textila (tesatorii si croitorii), industria ceramica (portelan, faianta), materiale de constructii, prelucrarea lemnului si turismul. Societatile comerciale sighisorene sunt toate cu capital privat, iar in ceea ce priveste investitorii straini, acesti sunt in principal germani si italieni.”
În 2006 numarul agentilor economici care-si desfasoara activitatea pe raza municipiului Sighisoara era de 1.130 (fata de 1.198 in 2002). Dintre acestia, 768 erau societati cu raspundere limitata (SRL-uri), 11 societati pe actiuni (SA), 4 organizatii cooperatiste, 34 asociatii familiale (AF) si 313 persoane fizice cu activitati independente (PF).
În raport sunt prezentate evolutiile principalelor societati industriale sighisorene sub aspectul numarului de angajati precum si a cifrei de afaceri. Desi din 2002 pana in 2006 numarul angajatilor a scazut, cifra de afaceri a crescut aproape exponential… Astfel, potrivit datelor din raportul Primariei, societatea cu cel mai mare numar de angajati este SC Cesiro SA care avea 1.364 (fata de 1.590 in anul 2002. Cu toate acestea cifra de afaceri a firmei a crescut de la 43.600 lei in 2002, la aproape 66.000 lei in 2006 (cu 51,23% mai mare), desi anul trecut firma a trecut prin cea mai grea perioada de dupa privatizarea ei incoace. O alta societate care si-a redus drastic numarul de angajati din anul 2002 incoace este SC Tarnava SA, care a cazut pe locul III cu un numar de 875 de angajati, dupa ce in 2002 avea 1.337 angajati. Locul 2 ca numar de angajati il ocupa acum SC VES SA cu un numar de 940 angajati dupa ce in 2002 avea 850. De altfel si cifra de afaceri a acestei societati a crescut cu 65,11% in 2006 fata de anul 2002, dupa ce in anii 2004-2005 a trecut prin serioase dificultati financiare. Societatea care a inregistrat cel mai spectaculos salt al cifrei de afaceri in ultimii 4 ani este SC Siceram SA cu 220,84% fata de anul 2002, desi numarul angajatilor a scazut de la 532 in 2002 la 468 in 2006. Iar firma care aproape si-a dublat numarul de angajati in 4 ani este SC Hochland Romania SRL care avea la sfarsitul lui 2006 426 angajati, fata de 286 in 2002. ªi cifra de afaceri a acestei societati a screscut cu 148,68% in 2006, fata de 2002. Firmele sighisorene care au inregistrat serioase scaderi ale numarului de angajati si ale cifrei de afaceri sunt SC Stimet SA care in 2005 si-a incetat productia, si SC Nicovala SA care in momentul de fata mai are doar 82 de angajati, fata de 200 in 2002, cu o cifra de afaceri care a scazut in ultimii patru ani cu 111,59%. O scapare a raportului este ca in document nu se regasesc date referitoare la evolutia firmelor Parat-Ro si, mai nou ASCI-Ro, desi sunt prezente semnificative in industria sighisoreana, atat ca numar de angajati, cat si ca cifre de afaceri. În 2007, marilor unitati industriale deja consacrate in Sighisoara si recunoscute la nivel national si european, li se mai adauga inca doua: tesatoria Sefar si filatura Sider-Arc, firme care deja au demarat investitiile pentru deschiderea de noi unitati de productie la Sighisoara.
Turismul in plina dezvoltare la Sighisoara
Desi dupa 1989 a pornit aproape de la 0, turismul in Sighisoara s-a dezvoltat continuu incepand cu a doua jumatate a anilor ’90. Potrivit raportului Primariei Sighisoara inainte de 1989, “turismul organizat in orasul nostru a reprezentat forma principala, el incluzand aproape exclusiv cetateni straini, din vestul Europei si SUA. Turistii autohtoni erau reprezentati in marea lor majoritate de elevi, si sporadic de turisti individuali. În perioada anilor 1965-1975 el a reprezentat o curba ascendenta simetrica cu perioada de relativ dezghet a regimului politic de atunci. Degradarea progresiva a situatiei socio-economice si politice, racirea relatiilor cu exteriorul au determinat o degradare progresiva a turismului extern pana la cvasidisparitia acestuia. Începand cu 1990, numarul turistilor straini a fost intr-un progres constant, dar absenta unei solide retele de societati turistice, starea deplorabila a infrastructurii si absenta unor hoteluri cat de cat decente, au determinat cantonarea turismului sighisorean aproape exclusiv in zona celui de gen „itinerant“, in favoarea unor localitati relativ apropiate care, in pofida faptului ca obiectivele lor turistice erau mult mai putin importante, dispuneau de o retea hoteliera de o calitate mai ridicata. Numarul turistilor care au vizitat orasul Sighisoara este mai greu de estimat, o contabilizare a numarului de turisti s-a facut doar prin Muzeului de Istorie, pe baza numarului de bilete vandute. Între Muzeul de Istorie si diferite agentii din tara si strainatate exista o colaborare stransa, turismul de grup continuand sa tina capul de afis, in present, grupurile turistice fiind mult mai variate, in peisajul turistic autohton facandu-si aparitia si masivele grupuri de turisti din Extremul Orient. Pe langa turistii romani, au fost prezenti si turisti straini, intr-o proportie mai mare spanioli, japonezi, germani, italieni, americani, englezi si mai putin francezi si maghiari. Perioada anului cand orasul este practic invadat de turisti este cea de vara (lunile iulie, august si septembrie), dar mai ales perioada Festivalului de Arta Medievala de la sfarsitul lunii iulie, festival care dureaza trei zile, timp in care strazile cetatii sunt impanzite de tineri.”
Daca inainte de 1989 singurul hotel din oras era “Steaua“, hotel care in prezent se afla intr-o stare destul de precara din punct de vedere al conditiilor, dupa 1989 au aparut multe hoteluri si moteluri, care, desi mai mici reusesc sa ofere conditii mult mai bune de cazare. Astfel, in 2006 erau inregistrate la Sighisoara un numar de 26 de unitati de cazare (hoteluri, pensiuni, hsotel-uri si camping) cu un numar de 366 de camere ce puteau pune la dispozitie turistilor 835 de paturi. Numarul este realtiv mic pentru fluxul turistic din Sighisoara, dar este in continua crestere, in prezent aflandu-se in curs de constructie sau amenajare inca cel putin 4 unitati hoteliere de dimensiuni mari si mijlocii, precum si alte pensiuni si hostel-uri, astfel ca, daca dezvoltarea continua in acest ritm, in cel putin 5 ani capacitatea de cazare de care va dispune Sighisoara s-ar putea dubla. Daca in 2002 numarul camerelor in unitatile de cazare era de doar 2002, pana in 2006 a crescut la 366, cu 81,19%, iar numarul de paturi de la 439 in 2002, la 835 in 2006 (cu 90,2%). ªi baza de alimentatie publica este bine reprezentata in Sighisoara, municipiul dispunand de un numar mare de restaurante, asociate sau nu bazelor de cazare.
În numerele urmatoare vom prezenta si alte date referitoare la starea economica, sociala si de mediu a municipiului Sighisoara, cum ar fi starea infrastructurii, starea mediului si agriculturii…
Sursa: Adrian Dita / Jurnalul Sighisorean
| |
