Este vremea lor! 22 Iunie 2007
Sunt tineri, sunt frumosi, sunt exuberanti, dar in egala masura sunt destepti si plini de viata, sunt zburdalnici si galagiosi, asa cum le sade bine unora de varsta lor, cei ce se afla la ceasul atat de frumos al absolvirii scolilor in care si-au pus bazele viitorului lor. Dar, poate cel mai important pentru reusita lor in viata, sunt plini de indrazneala si de elan, sunt constienti ca daca nu se vor lua la tranta cu sistemul si cu greutatile vietii datorate in primul rand acestuia, vor avea nenorocul sa ingroase randurile celor ce nu-si gasesc locul intr-o societate rea, perfida si bolnava, care ii va respinge cu zambetul pe buze si ii va transforma in victime sigure ale crudei lupte pentru existenta.
Toate aceste ganduri le-am avut in fata in urma cu cateva zile, cand cu bucurie am asistat la festivitatea defilarii absolventilor de liceu din Sighisoara si la care am putut remarca, poate mai mult in anul acesta ca niciodata pana acum imensitatea buchetelor de flori pe care le strangeau in brate absolventii, frenezia si emotia cu care-si cautau din priviri pe cei dragi, spectatorii ce doreau sa ofere flori, cat mai multe gingase si suave flori, simboluri eterne ale frumusetii, rafinamentului pur si nestirbit si mai ales simboluri ale nemarginitei dragoste ce ne leaga pe noi oamenii, ale iubirii intense si adevarate, indiferente la varsta si la prejudecati. Ši din noianul, multimea de flori am observat cu o deosebita atentie puritatea ochilor minunatilor tineri absolventi, ochi plini de o lucie specifica varstei lor, ochi inundati de emotia sperantei si cea a mandriei realizarii lucrului bun si temeinic si de ce nu, ochi incarcati de vise pe care cu siguranta la aceasta varsta le vad realizabile si numai bune de a fi duse la bun sfarsit.
Acesti minunati tineri se afla la varsta la care totul li se pare posibil, nimic nu le este greu si aproape nimic nu le sta in cale. Este vremea lor, este triumful lor, este momentul lor. Nimic nu-i poate clinti in aceste clipe din increderea ca totul se poate realiza, ca indiferent daca o vor face aici, acasa, pe aceste meleaguri, sau vor pleca departe in cautarea norocului peste mari si zari, o vor face temeinic si durabil, asa cum ii obliga mostenirea inaintasilor si orgoliul lor de a lasa ceva celor ce-i vor urma. De aceea, credem ca va trebui sa fie sprijiniti in mod real de societate, care pe langa familie, va fi obligata ca din fiecare tanar alineat pe linia de start a vietii sa scoata ceea ce are el mai bun, rasplatindu-l pe masura si dandu-i increderea si convingerea ca este respectat, inteles si apreciat asa cum se cuvine.
Tanar vreau mereu sa fiu! Este versul unui hit al acestei generatii si va trebui sa fie deviza sub care ne vom apropia si aprecia tinerii si ii vom indruma in viata pentru a nu-si pierde niciodata elanul, curajul si spiritul tineretii, pentru a razbi alaturi de noi.
Doru Popoviciu
Sursa: / Jurnalul Sighisorean
| |
