ProEtnica in viitor: contopire fara cotropire01 Septembrie 2007
Înca nu s-au stins ecourile focurilor de artificii care au incheiat cele noua zile ale celei de-a saptea editii a festivalului ProEtnica, si nici vuietul celor mai bine de 3000 de spectatori care au asistat sambata seara la extraordinarul concert de inchidere a manifestarilor sustinut de formatia Hara ce a cantat piese dintre care unele urmeaza sa faca parte din viitorul lor proiect “Inter-etnica”, denumire atat de potrivita cu tematica ProEtnica. Iata insa ca organizatorii festivalului sunt deja cu gandul la editia de anul urmator. Despre acest aspect, precum si despre implinirile si problemele acestei editii a ProEtnica ne vorbeste Volker Reiter, directorul executiv al Centrului Cultural Interetnic pentru Tineret Sighisoara.
“Traditiile nu se schimba. Se schimba oamenii care le duc mai departe”
Rep.: Din punctul de vedere al organizatorului cum a iesit editia 2007 a festivalului ProEtnica, comparativ cu cea de anul trecut, mai ales ca resursele au fost mai restranse decat in 2006?
Volker Reiter: Comparand editia aceasta a festivalului cu cea din anul trecut s-a observat o crestere a numarului de spectatori si o crestere a calitatii manifestarilor, mai ales la partea cultural-stiitifica unde, gratie sprijinului Asociatiei “Dieter Schlesak” si a Institutului de Studii Internationale al Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, am avut mult mai multe evenimente care s-au bucurat de un public mult mai numeros decat anul trecut, chiar daca se putea mai bine. ªi in general a fost o organizare mult mai eficienta in sensul ca ne-am folosit mai eficient resursele ce le-am avut la dispozitie, mai reduse ca anul trecut.
Rep.: Programele oferite de ansamblurile si formatiile minoritatilor sunt cam aceleasi in fiecare an. Exista pericolul plafonarii acestui festival? Se poate aduce ceva nou?
V.R.: Minoritatile in mod normal au la baza traditiile lor. Normal ca traditiile nu se pot schimba. E ca slujba intr-o biserica… Se schimba oamenii care preiau aceste traditii. Daca nu se pastreaza traditiile dispar minoritatile. Aici n-avem ce sa schimbam. Ce se poate schimba poate fi o parte care este destul de importanta pentru noi ca organizatori, sa aducem artisti contemporani consacrati din randul minoritatilor asa cum anul acesta au fost de pilda Harry Tavitian, Alex Tomasselli, etc. Ce a fost bine anul acesta a fost interactiunea la scena mare. Vom incerca la editia de anul urmator sa punem laolalta pe scena ansambluri reprezentand 2 sau 3 minoritati pentru a face spectacol impreuna sa vedem ce poate iesi. Un fel de contopire…
Contopirea traditiilor
Rep.: Am inteles ca de anul viitor ProEtnica va capata o dimensiune europeana in cadrul unui proiect mai amplu, dat fiind faptul ca 2008 a fost declat anul dialogului intercultural. Despre ce este vorba?
V.R.: Pentru ca tocmai am vorbit de contopire, in editia 2008 a ProEtnica va exista o noua sectiune a festivalului ce se va numi MELT, contopire in engleza, acronimul lui “Migration in Europe and Local Traditions”. Este un proiect separat de festival dar va avea loc in cadrul acestuia oferindu-i o dimensiune internationala. MELT este un proiect care primeste finantare in cadrul Programului Uniunii Eurpene pentru Cultura 2007-2013 si a fost propus de departamentul de cultura a orasului München in colaborare cu orasele Genova, Viena, Birmingham si Sighisoara. Noi suntem cuprinsi in acest proiect prin Centrul Educational Interetnic pentru Tineret ca parteneri. Proiectul este bazat pe muzicieni care au diferite backround-uri. Noi, de pilda, o sa alegem un muzician apartinand unei comunitati etnice, eventual si un emigrant care traieste in Romania. Acestia vor colabora, isi vor contopi traditiile, apoi in fazele urmatoare rezultatele muncii lor vor fi contopite cu ale muzicienilor din celelalte orase participante la proiect iar “produsul” final va fi prezentat la un festival in Genova ce va avea loc in 2009. Acest proiect va incepe asadar cu un workshop in Sighisoara ce va avea loc in 20 noiembrie si la care vor participa reprezentantii tuturor oraselor implicate in proiect. Aici la Sighisoara se va stabili strategia pentru derularea proiectului…
ProEtnica in afara Cetatii?
Rep.: N-am putut sa nu remarc la ProEtnica de-a lungul anilor multimea de fete frumoase din randul minoritatilor .Credeti ca ar fi nimerit la acest festival si un concurs de frumusete?
V.R.: O concurenta intre ansamblurile si formatiile participante la ProEtnica poate aduce beneficii festivalului, dar un concurs de frumusete face parte deja din categoria kitch-ului pe care noi nu dorim sa-l promovam. Noi o sa ne gandim pentru editiile viitoare sa organizam probabil concursuri de genul cel mai bun ansamblu, cel mai bun solist, etc. Astfel vor sti ca sunt supusi cumva si votului publicului si cred ca va creste si calitatea actului artistic. Pe de alta parte si publicul va fi determinat sa fie mai atent si mai activ. Foarte importanta pentru noi este si interactiunea intre cei care sunt pe scena si cei care sunt in public.
Rep.: Care au fost problemele cu care v-ati confruntat in organizarea acestei editii a ProEtnica?
V.R.: Ca de obicei problema cea mai mare a fost comunicarea cu reprezentantii comunitatilor in momentele de pregatire si premergatoare festivalului. Acolo mai avem putin de lucru. Apoi, in ceea ce priveste revista festivalului, Agora, nu am comunicat destul de mult, nu ne-am regasit destul de bine astfel incat sa avem o redactie asa cum ne-am fi dorit. Dar a fost mai bine ca anul trecut si avem speranta ca la anul va fi si mai bine. Am avut, de asemenea, probleme si in ceea ce priveste locurile de cazare si in ceea ce priveste promovarea festivalului care s-a facut tarziu, invitatiile s-au trimis prea tarziu dupa parerea mea. Am fi facut toate astea mai repede daca am fi avut posibilitatea, dar efectiv nu s-a putut. Problema este ca aproape toti finantatorii dau fondurile dupa terminarea festivalului, dar un afis, de pilda, trebuie tiparit inainte. Deci trebuie platit dinainte, se face decontul si banii se primesc mult dupa incheierea manifestarii…
Rep.: Aveti mai multa bataie de cap cu un festival intins pe 9 zile decat cu unul de 3 zile?
V.R.: Nu. Pe 9 zile este mult mai usor. Era extrem de dificil sa rezolvi toate problemele care apareau pe parcurs in trei zile În plus se ocupau toate locurile de cazare, astfel nu mai ramaneau locuri pentru turisti. Anul acesta echipa CEIT care s-a ocupat de organizarea activitatilor a numarat doar 43 de oameni carora li s-au adaugat voluntarii de la comunitatile etnice. Cred ca e mult mai bine in aceasta formula, mai ales ca pe canicula asta nici nu se puteau tine spectacole mai devreme de ora 6 dupa-masa. ªi astfel am avut loc pentru tot programul cultural-stiintific, am putut oferi spectatorilor un program destul de bogat si destul de bine structurat si documentat in Agora. Cred ca a fost un program de calitate prin tot ce a oferit. Am avut ceva probleme cu comerciantii care efectiv ne-au invadat si n-am fost pregatiti pentru probleme ce tineau de accesul auto in Cetate sau conditii igienico-sanitare pentru cei care dormeau noaptea in preajma standurilor lor… Este o chestiune foarte complexa care trebuie rezolvata pentru editiile urmatoare. Eu m-am gandit eventual ca partea artistica a festivalului sa nu mai aiba loc in Cetate, ci intr-un alt loc, amenajat pentru astfel de activitati, cu locuri de parcare si campare, cu infrastructura aferenta… Undeva in afara orasului. Cred ca ar fi mai potrivit pentru a putea amenaja corespunzator si un targ al mestesugarilor…
Rep.: Nu va strica acest lucru farmecul festivalului?
V.R.: Ba da… Sigur ca da. Oricum oportunitatea acestui demers va fi discutata in amanunt in cadrul seminariilor pregatitoare ale editiei din 2008 a ProEtnica. Noi suntem tot timpul deschisi la propuneri noi.
Sursa: / Jurnalul Sighisorean
| |
