După o hartă publicată în Atlasul orașelor din România pe locul unde se va construi „Casa Schaessburg", în 1893 erau două case de meșteșugari: una de cizmar și de pantofar, în fundul curții având un meandru al sinuosului pârâu Șaeș. Doctorul Stelian Larga susține că ar fi găsit unele referiri și mai vechi despre locul cu pricina, făcute de Hellmann Thusdelda care ar descrie un han numit „Zikes", așezat la răscruce de drumuri și „de vânturi" la care opreau caravanele armenești.În perioada socialistă sistematizarea propusă a produs la numerele 17-19 un gol și o lărgire a străzii ce face legătura între strada 1 Decembrie 1918 și ulița Morii demolată sistematic și ea în acei ani. Lărgirea propusă atunci venea cu un plus funcțional materializat într-o parcare și o rotunjire a carosabilului pe partea dreaptă. Suntem într-o zonă de altfel deficitară din punctul de vedere al parcărilor. Creșterea numărului de autovehicule produc în unele zile un trafic extrem de aglomerat și imposibilitatea găsirii unui loc de staționare sau parcare.
O parcare mai puțin
Proiectul construcției face să se renunțe la un număr de locuri de parcare care nu-s chiar puține. Frontul între Agenția CFR și până la str. 1 Decembrie 1918 era utilizat în special de cei care parcau pe timp scurt. La ora aceasta parcarea a dispărut, drumul a fost remarcat și curând constructorii Casei „Schaessburg" vor lărgi groapa pentru fundația clădirii până aproape de fostul ax al drumului. Arhitecții spun că proiectul este justificat din punct de vedere istoric. Orașul și-a conturat în perioada medievală o compoziție arhitecturală cu străzi relativ înguste din care se ajunge în piațete ale căror deschideri produc un efect de surpriză.
Golurile produse în perioada socialistă în zona uliței Morii au modificat în cei 20 de ani scurși de la demolarea clădirilor percepția despre oraș, obișnuind ochiul cu deschiderile largi spre Cetatea Medievală ce se putea zări de pe E60 sau dinspre strada 1 Decembrie 1918.
Aceste goluri încet dispar. Frontul dinspre E60 va fi obturat de construcția Hotelului Teleson, iar cel de pe 1 Decembrie 1918 de cel al Casei „Schaessburg". Distanța dintre clădiri în ultimul caz va ajunge la aproximativ 15 m, păstrând doar două benzi de circulație spre Piața Octavian Goga.
Întrebări, sesizări și reclamații
Odată cu „renunțarea" la parcare, anunțată de firma Boss Company printr-o adresă discutată în Consiliul Local din luna aprilie, au apărut și discuțiile despre construcția Casei „Schaessburg". Consilierul Florian Coman a pus atunci întrebări cu privire la ce se construiește acolo…dar cum primarul Ioan Dorin Dăneșan lipsea, nimeni nu a răspuns „interpelării".
Construcția începuse în „forță" în luna aprilie. Un excavator a început să scoată pământul și viteza cu care se lucra te făcea să crezi că firma de construcții e una serioasă și stăpână pe situație.
Numai că nu a fost chiar așa. Două lucruri au făcut ca lucrările să fie oprite după scurtă vreme. Unul era faptul că săpăturile au afectat casa de la numărul 21, de pe strada 1 Decembrie 1918, și altul a fost începerea campaniei electorale.
A mai fost și sesizarea făcută de Asociația Turistică Sighișoara adresată Consiliului Județean, prefectului și primului-ministru care s-a lăsat în plină campanie electorală cu „vizita" Corpului de control al Prefecturii.
Ioan Dorin Dăneșan spunea imediat după că nu s-a primit niciun răspuns. „Nu mi-l dă ca să nu arăt la nimeni că sunt în regulă. Dacă era în neregulă s-ar fi lăsat cu amenzi. Totul este în regulă. Totul este legal. Nu am făcut nicio greșeală", declara primarul. Cam la data când Corpul de Control verifica dosarele și doctorul Alexandru Goța a făcut o sesizare adresată D.N.A., înregistrată pentru verificarea aspectelor semnalate la Serviciul Teritorial Alba Iulia. Ce li se pare în neregulă celor ce făceau sesizările este schimbarea beneficiarului construcției. În urmă cu câțiva ani Poșta Română a primit terenul respectiv în concesiune. Ori beneficiarul construcției pare să fie altul.
Primarul Ioan Dorin Dăneșan spune că „jos va fi Oficiul poștal. Așa este în contract. Sus va fi o sală de conferințe și șase camere de cazare. Proiect aprobat de Comisia Națională a Monumentelor Istorice de trei sau patru ani. Dacă era ceva ilegal toată Sighișoara știa".
În schimb pe panoul ce descrie viitoarea construcție stă scris „imobil servicii și cazare". Beneficiar „Brain Plus SRL" o firmă cu sediul în Tîrgu-Mureș. Sunt doi executanți afișați, primul SVF Construct SRL București, al doilea fiind adăugat ulterior pe o hârtie aplicată, firma MACTAV SRL, din Liteni, județul Suceava.
Ce au făcut până acum cei doi (?) executanți
Au săpat fără să asigure clădirea din vecinătate, marginile zonei, fără să asigure trotuarul sau limita dintre spațiul pentru viitoarea construcție și spațiul privat. În timp ce s-a săpat bucăți din trotuar se surpau. Când au dat de apă nu li s-a părut niciun pericol că terenul ar putea deveni instabil și numai după ce au apărut fisuri grave în casa de la numărul 21, unde s-a săpat sub fundație peste un metru au început să facă o subzidire care nu este realizată corect nici tehnic, nici calitativ. Arhitectul-șef Ioan Velicu a oprit lucrările și a cerut să fie adus un expert. Cum „meșterii" s-au „evaporat" pe perioada campaniei electorale nu am aflat cam ce vor face în continuare.
Executantul nu a putut face o subzidire la un zid de 60 de cm
Este știut că structurile de zidărie nu suportă săpături mai largi de un metru sub ele. Săpăturile trebuiau să se facă alternativ cu turnarea în tronsoane scurte cofrate. Fundația trebuia curățată pe dedesubt pentru ca betonul să susțină zidăria și trebuia să se curețe de pământ. Faptul că s-a săpat în mod iresponsabil este o greșeală tehnică ce aparține executantului. Faptul că în zona unde s-a săpat nu există subsol era evident că era necesară subzidirea, lucru ce se vede cu ochiul liber.
Dacă această subzidire era sau nu în proiect este de discutat. „Ne îndoim că proiectul nu a prevăzut așa ceva. Noua construcție a cărei cotă este mai joasă nu poate asigura siguranța clădirii vechi. Subzidiri s-au făcut la multe clădiri din Cetate. Hotelul „Sighișoara" nu a avut probleme, deși toată clădirea a fost subzidită. Casa „Wagner" a fost și ea subzidită. „Casa cu cerb" la fel, chiar cu lucrări mult mai complexe unde subzidirea a presupus săpături pe adâncime mare sub ziduri mai mari de un metru. La casa de la numărul 21 executantul nu a putut face o subzidire la un zid de 60 de cm", a apreciat fostul arhitect șef al Sighișoarei, Alexandru Nits.
Sursa: Dan Todea / www.punctul.ro
