Anul 2009, anul aniversării a 60 de ani de la fondarea firmei, a fost unul foarte dificil pentru SC Târnava SA Sighișoara, fiind una din societățile comerciale sighișorene cel mai puternic afectată de situația economică din țară. Dacă în 2006-2007 Târnava deținea cel al doilea loc în Sighișoara în ce privește numărul de angajați, și un loc fruntaș ca valoare a cifrei de afaceri, situația s-a schimbat dramatic începând cu anul 2008. În 2006 Târnava Sighișoara avea în jur de 1.200 de angajați și era cea mai mare firmă din domeniul confecțiilor textile din oraș, pentru ca la sfârșitul lui 2008 numărul angajaților acestei societăți să ajungă la numai 506, iar la sfârșitul lui 2009 la doar 397. Potrivit datelor cuprinse în „Raportul privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Sighișoara în anul 2009” întocmit de Primăria Sighișoara, aceasta a fost una dintre cele mai drastice reduceri a numărului de salariați dintr-o firmă din Sighișoara. Un efect direct al acestei reduceri a fost scăderea cifrei de afaceri a societății, aceasta a ajungând de la 12,8 milioane lei în 2008, la 9,4 milioane lei în 2009, înregistrând o scădere de aproape 36%. Însă este de remarcat faptul că, potrivit „Raportului consiliului de administrație” al SC Târnava SA prezentat la Adunarea Generală a Acționarilor din aprilie 2010, reducerea numărului de angajați nu s-a datorat inițiativei conducerii societății de a efectua concedieri colective din cauza crizei economice, cauzele fiind altele: „pensionări pentru limită de vârstă, pensionări anticipate, cereri de demisie, desfacere disciplinară a contractului individual de muncă ca urmare a neprezentării la servici și concedieri individuale pentru necorespundere profesională.” Același raport menționează faptul că salariul mediu brut anual în 2009 la Târnava Sighișoara a fost de 991 de lei (inclusiv tichete de masă), în creștere cu 10% față de 2008.
În ciuda acestei situații și a pierderilor înregistrate de societate în ultimii doi ani, SC Târnava SA este departe de a fi „îngenuncheată” de criza economică globală. Ba din contră, ne asigură Cecilia Hâncu, managerul general al societății: deși previziunile nu erau foarte încurajatoare, anul 2010 a început destul de optimist datorită adaptării producției la cerințele pieței, introducerea de noi produse, dar și datorită seriozității și prestigiului de care se bucură Târnava Sighișoara, atât în țară, cât și în Europa.
O marcă cu renume
În 2006 și România participa la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania, dar nu cu echipa națională așa cum ar fi fost normal, ci cu Târnava Sighișoara care a confecționat pentru acel eveniment sportiv mondial 437.000 de brățări sau benzi textile cu simbolurile naționale ale echipelor participante la acel campionat mondial. În anii care au urmat firma sighișoreană s-a remarcat prin produsele sale confecționând bluze și cămăși pentru producții TV de mare succes, cum ar fi serialele de televiziune „Aniela” (Acasă TV) și „Fetele marinarului” (Antena 1). De asemenea, a declarat Cecilia Hâncu, cămășile purtate de delegația României la Eurovision 2010 de la Oslo au fost confecționate tot la Târnava Sighișoara, managerul societății exprimându-și admirația pentru rezultatul obținut de România la Eurovision, fiind cel mai bun de când participă la această competiție. Firma sighișoreană a confecționat și bluzele și cămășile purtate de membrii Filarmonicii din Iași și „a îmbrăcat” Poliția germană… Toate aceste realizări s-au datorat prestigiului și seriozității firmei câștigate de-a lungul timpului. „Deși într-o perioadă scurtă de timp ne-am confruntat cu o reducere drastică de personal, acest lucru n-a afectat în mod serios calitatea produselor noastre sau livrarea la termen a comenzilor”, a susținut Cecilia Hâncu.
Cecilia Hâncu, manager general SC Târnava SA Sighișoara: „Degeaba oferi o gură de oxigen unui mort.” (Foto: Adrian Diță)
Șansa pe care o are Târnava Sighișoara în fața crizei economice globale este flexibilitatea producției. Conducerea firmei are în desfășurare proiecte ce vizează dezvoltarea de produse personalizate, mai ales în ce privește cămășile bărbătești, în care să se țină seama de constituția fizică a fiecărei categorii de clienți, dar și de preferințele și gusturile acestora. În acest sens, a spus, Cecilia Hâncu, firma dispune de un compartiment de creație foarte competent și bine dezvoltat și, mai nou, colaborează chiar și cu un designer italian care a lucrat pentru Versace. În ce privește designer-ii români din domeniul modei, aceștia nu s-au arătat prea interesați de a colabora cu o firmă românească, a precizat managerul societății.
Totodată, pe lângă rețeaua de nouă magazine proprii din toată țara (București, Brașov, Bistrița, Cluj-Napoca, Constanța, Alba Iulia, Tîrgu Mureș, Sighișoara), Târnava Sighișoara încearcă să dezvolte și un magazin on-line prin care clienții să-și poată comanda produsele dorite pe internet, iar rezultatele de până acum sunt încurajatoare. „Este demn de remarcat faptul că, mai ales în această perioadă, clienții români se orienteză tot mai mult către produsele autohtone după ce, în perioada așa-zisului „boom economic”, aceștia manifestau un oarecare dispreț pentru acestea”, a afirmat Cecilia Hâncu. „Asta deși, de multe ori, produsele noastre aveau un raport calitate-preț mult superior produselor similare aduse din afară. De asemenea, se constată o orientare a clienților către produsele superioare calitativ, așa-numitele produse „premium”, fabricate în serii reduse sau limitate. Fiind foarte flexibilă din punct de vedere al producției, Târnava Sighișoara poate asigura livrarea unor astfel de comenzi. Asta, spre deosebire de marile firme de confecții din zona asiatică, cu mii de angajați, care sunt astfel constituite încât nu pot livra decât comenzi uriașe, de sute de mii, chiar milioane de unități per comandă”.
Conform „Raportului consiliului de administrație” pe 2009 al SC Târnava SA puțin peste 50% din veniturile firmei au rezultat din vânzările de produse finite către piața internă, exporturile către țările comunitare au reprezentat aproape 42% din venituri, iar exporturile directe, aproape 8%. Țările către care se îndreaptă produsele Târnava Sighișoara sunt Germania, Italia, Marea Britanie și Elveția. În acest moment cam 70% din producția societății o reprezintă lohn-ul și semi lohn-ul iar restul producției sub marcă proprie. Este un pas înainte față de anii anteriori când lohn-ul reprezenta 100% din producția societății. Obiectivul firmei este creșterea producției sub marcă proprie.
Forța de muncă din România – o nebuloasă…
Pentru a face față situației economice dificile din țară, Târnava Sighișoara a implementat programe ce au vizat reducerea costurilor de producție prin economisirea de energie și reducerea spațiilor de producție. Rămânând doar cu aproximativ 400 de angajați, firma a fost nevoită să-și restrângă activitatea într-un singur pavilion. „Consider că actualul număr de angajați de la Târnava este cel corect pentru producția pe care o realizăm în momentul de față”, a precizat Cecilia Hâncu. „S-au dus vemurile în care o firmă de confecții își permitea să aibă mii de salariați.”
În 2008 societatea a înființat două noi capacități de producție, în comuna Biertan și satul Șaroșu pe Târnave investind în acestea peste 50.000 lei. Însă nici una dintre aceste ateliere nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor producând pierderi lunare. Astfel că la sfârșitul lui 2009 atelierul din Biertan a fost închis iar cel din Șaroșu pe Târnave a intrat sub o monitorizare mai atentă. Una dintre cauzele acestor „semi-eșecuri” a fost și „calitatea slabă a forței de muncă”, susține managerul Târnava Sighișoara. „Din păcate și la nivelul orașului ne confruntăm cu această situație. Pe lângă slaba pregătire a unora dintre salariați, ne lovim zi de zi și de indisciplină, instabilitate, migrație masivă și necontrolată… Toate astea încurajate tacit sau fățiș și de reprezentanții autorităților statului. Ca să dau doar un exemplu, numai de la Târnava Sighișoara s-au pesionat pe caz de boală zeci de foști angajați într-un interval foarte scurt de timp. 99% dintre ei nejustificat, pentru că dacă se face o verificare, mare parte dintre aceștia sunt plecați la muncă în străinătate. Este revoltător! Medicii care au dat pe bandă rulantă decizii de pesionare pe caz de boală nu sunt conștienți probabil că și-au tăiat singuri craca de sub picioare, pentru că în acest fel și ei se fac răspunzători pentru situația în care a ajuns sistemul de sănătate din România.”
„Degeaba oferi o gură de oxigen unui mort”
Cecilia Hâncu este de părere că criza economică în România a început încă din 2005 când valoarea monedei naționale a crescut brusc față de euro descurajând astfel exporturile iar România s-a concentrat tot mai mult pe importuri. Această situație perpetuată în anii următori, coroborată cu incapacitatea sau chiar reaua-voință a guvernelor ce s-au succedat la conducerea țării de 20 de ani încoace și cu haosul administrativ și legislativ din țară au făcut din România un teren fertil pentru „transplantul” crizei economice globale care a căpătat aici accente de absurd mioritic. „Este imposibil să dezvolți o economie sănătoasă într-o țară ca România, cu 20 de milioane de locuitori din care 5 milioane sunt salariați, dar numai 2 milioane produc efectiv bani, adică lucrează în producție. Și aceștia trebuie să țină în spate milioanele de bugetari, de pensionari și de asistați sociali. De nenumărate ori am atras atenția oficialităților care au vizitat Sighișoara, fie ei miniștri sau parlamentari, fie că s-au numit Nicolăescu sau Berceanu, că presiunea asta pe buget are să explodeze într-o bună zi. Și de fiecare dată am fost privită cu circumspecție sau chiar cu dispreț… În România de 20 de ani îmi conduc afacerile ca în vreme de criză. Nu pot să fac planuri pe mai mult de un an pentru că nu mi se oferă nici un fel de stabilitate. Tot timpul apar elemente noi, legi noi, taxe noi, politici noi etc. și toate astea se bat cap în cap. Acum, de pildă, degeaba se încearcă reîncurajarea exporturilor… E ca și cum ai oferi o gură de oxigen unui mort…”, a încheiat Cecilia Hâncu.
Sursa: Jurnalul Sighisoara Reporter
