În primele patru episoade ale serialului nostru am văzut cum stau lucrurile în condițiile actuale la patru mari firme sighișorene cu vechime și tradiție, fondate înainte de 1989 și care sunt active și azi. Iată că în această săptămână a venit rândul unui „newcomer” în industria textilă din Sighișoara: SC Transtex SRL, societate cu capital româno-german fondată în 1991 care produce cămăși și bluze de damă. Transtex Sighișoara este singura firmă din oraș care, potrivit „Raportului privind starea economică, socială și de mediu a municipiului Sighișoara în anul 2009” întocmit de Primărie, a înregistrat anul trecut o creștere a cifrei de afaceri cu circa 9,8% față de 2008, de la 3,9 milioane lei la 4,3 milioane lei. „Această creștere se datorează însă în mare parte fluctuațiilor cursului de schimb leu-euro”, explică Ioan Schubert, directorul executiv al societății. „Pentru că altfel putem vorbi de un echilibru în ce privește producția comparativ cu anul 2008. Criză la Transtex a fost acum 5 ani când cursul euro a căzut brusc la 3,2 lei, lucru ce ne-a afectat foarte grav. Ani de zile n-am putut face nici o majorare de salarii, nici o investiție. Abia am putut supraviețui. Dacă nu se luau măsurile corespunzătoare, acum am fi avut lacătul pe firmă. În acea perioadă am suferit pierderi nu numai în cifra de afaceri, ci și în bilanț, pierderi de producție, de clienți, de personal… Tot atunci am pierdut și principalul client de la acea vreme, firma Olymp, cu care aveam negociate niște înțelegeri în ce privește majorarea prețului manoperei la produsele executate de noi, înțelegere care nu s-a respectat. Și nu din vina noastră. Între timp am găsit un nou client, firma Eterna din Germania, cu care avem o colaborare foarte bună și pentru care producem același tip de cămașă, clasică, pentru costum, de o calitate înaltă, atât ca execuție, cât și din punct de vedere al materialului. Această cămașă se vinde bine în Europa și am început s-o comercializăm și prin intermediul magazinului nostru de prezentare.” Peste 90% din producția firmei merge la export în țări precum Anglia, Austria, Belgia, Franța, Elveția, Germania, Grecia, Italia, Slovenia și Cipru.
Pe lângă colaborarea cu Eterna, Transtex a lansat și 2 linii de produse pentru piața internă, cămăși cu eticheta Transtex, sub marcă proprie: linia Transtex Clasic și Transtex Select. „Diferă puțin croiul și aspectul cămășii, dar din punct de vedere al calității este similar produselor exportate”, spune Ioan Schubert. „Prețul produselor destinate pieței interne este mai mic dar nu din cauză că folosim materiale mai ieftine sau ne ocupăm mai puțin de produs, ci din cauză că nu mai avem cheltuielile de transport ca pentru produsele destinate exportului, care ridică prețul pe cămașă. Fabricarea acestor cămăși este abia la început, și reprezintă cam 1 – 2% din producția fabricii, dar cu perspective de creștere a acestor linii de producție.”
Forța de muncă – eterna poveste
Și în ce privește numărul de angajați, la Transtex Sighișoara se constată o oarecare stabilitate în sensul că în ultimii 3 ani numărul salariaților firmei n-a avut oscilații semnificative. Anul 2008 a fost încheiat de firmă cu 181 de angajați, iar 2009 cu 186. În momentul de față sunt 198 de angajați. „În momentul de față se lucrează într-un singur schimb și într-un singur sector” susține Ioan Schubert. „Rareori se mai lucrează și sâmbătă. Producția este controlată, supervizată și foarte bine pusă la punct astfel că din acest punct de vedere nu sunt probleme. Probleme ar fi poate referitoare la calitatea forței de muncă. Migrația masivă au dus și la o criză a forței de muncă mai bine calificată pe piața din Sighișoara, și nu numai, fiind o problemă națională, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ. Noi ne-am străduit să angajăm oameni cu o minimă experiență sau măcar cu dorința de a învăța să lucreze într-o fabrică de confecții. Am pregătit în cadrul firmei foarte mulți confecționeri pentru ca apoi unii dintre ei să plece. Au venit alții, fără experiență, și azi sunt foarte buni confecționeri. Dar în continuare se menține această penurie de personal. Ne străduim să menținem numărul de angajați la cifra de 200 pentru că este o cifră optimă și se poate coordona foarte bine activitatea lor ca și eficiență, calitate, productivitate, stabilitate, posibilitate de câștig salarial etc. Cei mai mulți angajați i-am avut în urmă cu 5 ani, 650 de muncitori. Dar atunci aveam linii de producție și în halele Sibac.”
Reducerea numărului de salariați nu s-a produs ca urmare a diponibilizărilor. „N-am făcut concedieri din rândul personalului productiv. Au fost plecări voluntare. Însă urmarea a fost ajustarea compartimentelor funcționale la dimensiunile reale ale producției. S-a redus din persoanlul de deservire, s-au comasat unele compartimente, s-au desființat unele posturi, unele activități au fost externalizate etc. A trebuit să păstrăm un echilibru, de acest lucru depinzând eficientizarea activității la Transtex, lucru de care suntem preocupați în continuare.”
Această perioadă n-a fost propice pentru investiții la Transtex Sighișoara. Acestea au fost minime și s-au rezumat la cele strict necesare în întreținere.
Valorificarea surplusului de spațiu
Datorită restrângerii activității Transtex într-un singur sector, halele de producție rămase libere sunt disponibile pentru închiriere sau chiar vânzare. La sfârșitul lui 2008 au început tatonări ale unui retail-er (lanț de super-marketuri) pentru cumpărarea halelor Sibac și construcția în locul lor a unui super-market. „Proiectul n-a fost abandonat de tot” declară directorul executiv al Transtex. „Doar că în acest moment retail-erul Plus, care s-a interesat de aceste hale, a fuzionat între timp cu grupul Lidl iar acum se așteaptă încheierea operațiunilor de prelure și recunoașterea lor și de către Consiliul concurenței din România, în timp ce organismul similar din Germania și-a dat deja acordul pentru operațiune. Noi am avut discuții separate și cu Plus și cu Lidl.”
„Dacă din criza economică vom ieși într-un fel altul, va fi mai greu să depășim criza de metalitate”
„Ieșirea din criza de mentalitate în România va mai dura mult și bine și chiar se va agrava dacă nu se vor schimba radical regulile „jocului” și nu se va veghea strict respectarea lor.” Ioan Schubert, directorul executiv al SC Transtex SRL Sighișoara.
Majorarea TVA-ului la 24% nu afectează firma sighișoreană foarte mult pentru că materia primă și materialele le primește de la clientul care face comanda de produse. „Ne afectează în măsura în care cumpărăm energie, de pildă”, spune Ioan Schubert. „Și dacă prețurile la energie cresc datorită TVA-ului majorat, o să ne crească și nouă cheltuielile de producție.” În acest moment Transtex Sighișoara plătește către bugetul de stat circa 90.000 lei pe lună.
Ioan Schubert este de părere că, în ciuda situației economice actuale, industria textilă din România nu va dispărea. Își va reduce însă și mai mult activitatea. „Vor supraviețui cei care știu să-și adapteze activitatea la contextul economic, cei pe care criza nu i-a prins cu investiții masive în derulare sau care au făcut aceste investiții înainte, fără credite și datorii mari, așa cum suntem și noi acum, și cei care știu să-și dezvolte și să-și pună în valoare marca proprie și care au parteneri serioși și puternici.”
„Criza n-a cauzat-o firmele de producție. Aceste firme însă trebuie să suporte costurile. Nici o firmă care produce sau care vinde și cumpără produse nu e implicată în cauzele producerii crizei, dar nici n-a fost ocolită de efectele ei pe care trebuie să le înlăture suporând costurile acesteia: creșterile de prețuri și taxe și sporirea birocrației. Cel mai proxim exemplu este înființarea Registrului operatorilor intracomunitari, o găselniță românească căreia nu-i văd scopul din moment ce avem deja un Registru al comerțului și codul de identificare fiscală care este acceptat și recunoscut de UE. În acest nou Registru trebuie să se înscrie până la 1 august toate firmele românești care au operațiuni de export-import în Uniunea Europeană, altfel nu mai pot face comerț în spațiul UE… Ori UE n-are nevoie de un alt registru. Cred că registrul acesta este înființat pentru a absorbi o parte a forței de muncă ce va fi disponibilizată din sectorul de stat în urma restructurărilor. În plus, măsurile anti-criză luate de guvernanți sunt contraproductive. Creșterea taxei omoară taxa, spune un vechi proverb francez. Iar de măsuri care să aducă bani la buget prin creșterea sau încurajarea economiei (sporirea consumului, investițiilor etc) încă n-am auzit. Noi avem și o firmă de consultanță prin intermediul căreia am consiliat cu succes firme mari care au investit la Sighișoara, între care Sefar și Siderarc. Acum această firmă are activitatea suspendată. Odată din cauza impozitului forfetar, apoi din cauză că nu avem ce să oferim potențialilor clienți. Cum să-i consiliez să-și deschidă afaceri în Sighișoara când nu li se oferă nimic: nici stabilitate a forței de muncă, nici stabilitate fiscală sau economică, nici infrastructură, nici un fel de încurajare de a investi? Singurele sfaturi pe care le mai pot oferi acum sunt despre cum să se descurce în hățisul birocratic de la noi. Dar de vreme ce e greu și pentru noi acest lucru, un eventual client n-ar fi atras de aceste „beneficii”. Criza este departe de a se fi încheiat. Nu este numai o criză financiară, ci și una de mentalitate și morală. Și dacă criza economică va trece într-un fel sau altul, ieșirea din criza de mentalitate în România va mai dura mult și bine și chiar se va agrava dacă nu se vor schimba radical regulile „jocului” și nu se va veghea strict respectarea lor”, a conchis Ioan Schubert.
Sursa: Jurnalul Sighisoara Reporter
