Prof. Gheorghe Baltag (Foto: Adrian Diță)
Profesorul Gheorghe Baltag este doctor în istorie, cercetător științific I la Muzeul Municipal, expert în bunuri cu semnificație arheologică, decorat cu ordinul „Meritul Cultural cl. I” (2003), autorul mai multor lucrări de arheologie și istorie care au reconstituit trecutul zonei.
În ziua de 23 august 2010 i s-a desființat postul și a fost concediat.
Rep.: Când ați început cercetările la Sighișoara?
Prof.: Gheorghe Baltag: În anul 1975 când am fost angajat ca muzeograf la Muzeul de istorie. Am lucrat ca muzeograf aproape 25 de ani, făcând ghidaje, expoziții și vânzând bilete la casieria instituției. Primăvara, vara și toamna făceam cercetări de teren și săpături. Așa am localizat aproape 100 de sate dispărute în zona Sighișoara și împrejurimi. În anul 1976 am descoperit situl arheologic de la Dealul Viilor (lângă fabrica de cărămidă) iar în 1980 am descoperit complexul arheologic de pe Valea Albeștiului, la „Cetățea”. Am început săpăturile propriuzise și am scos la iveală sute de locuințe, anexe, cuptoare, morminte, gropi rituale, precum și mii de obiecte. Volumul de cercetări a fost exagerat de mare și aici am greșit de la început. Eu făceam muncă de institut de cercetare, deși nimeni nu-mi cerea acest lucru fiind plătit ca muzeograf.
Rep.: Această muncă de cercetare vi s-a recunoscut vreodată ?
G.B.: A fost exclusiv muncă voluntară până în urmă cu 5,6 ani când am devenit cercetărtor cu un salariu mai omenesc. În toți acești ani ( 35) nu am primit niciodată salariu de merit, primă, stimulent, beneficiu etc. Totuși nu pot trece cu vederea un mare avantaj pe care conducerea Primăriei 
Lucrările publicate de profesorul Baltag
Sighișoara mi l-a făcut: mi s-a aprobat un program flexibil în urmă cu 11 ani și am fost tratat ca cercetător. Așa am reușit să prelucrez o parte din materiale și am publicat primele patru volume din cele 10 pe care le aveam în plan. Celelalte vor rămâne nepublicate.
Rep.: Care sunt cele șase volume nepublicate?
G.B.: 1.Monografia așezărilor de la Albești – la Cetățea, cuprinzând trei volume: preistoria, evul mediu timpuriu și fortificația. 2. Monografia bazinului Târnavei Mari între sec. III- V (de la plecarea romanilor până la venirea maghiarilor) 3. Cercetări arheologice de teren în zona satului Fetea, jud. Sibiu, 4. Cercetări arheologice de teren în zona satului Criș, comuna Daneș.
Rep.: Ce noutăți ar fi adus finalizarea cercetărilor în aceste zone?
G.B.: Cercetările de teren efectuate pe cheltuială proprie în aceste zone absolut virgine ar fi putut modifica substanțial teoriile actuale vehiculate în Occident, cu privire la absența românilor medievali de pe teritoriul Transilvaniei. Găsisem niște răspunsuri care trebuiau confirmate suplimentar prin continuarea cercetărilor încă un an sau doi. Cea ce mi s-a întâmplat este un avertisment pentru oprirea cercetărilor. Însă problema rămâne atât de complicată și de gravă încât niciun efort nu ar fi fost prea mare.
Rep.: Ca cercetător nu ar fi trebuit să aveți un statut special?
G.B.: Eu nu eram funcționar public, făceam parte din Corpul cercetătorilor si al experților naționali. Conform uzanțelor, aș fi avut dreptul să lucrez până la 70 de ani, mai ales că instituția se autofinanțează în proporție de 100%. Dar nu a fost să fie. „Domnilor vă mulțumesc că m-ați lăsat să ajung până aici”- așa a spus singurul revoluționar autentic din Sighișoara când a fost ridicat de pe stradă, în toamna lui 1980, purtând pancarda „Vrem pâine și libertate”. Este și acesta un semn.
A consemnat Florin Chiorean
Sursã: Jurnalul Sighisoara Reporter
