Rezumat al prelegerii din 04 iunie 2011
FORTIFICAȚIILE ORAȘULUI SIGHIȘOARA
1. De la început trebuie să deosebim trei zone fortificate ale orașului:
• Fortificația de pe vârful dealului
• Cartierul Cetate
• Orașul de Jos
Ele sunt schițate deja pe primele hărți, a lui Honterus și Lazius
2. Cetatea de pe vârful dealului (După o tradiție, îndoielnică, cetatea Șaeșului, în fond, o biserică cetate. A avut, probabil, importanță strategică barând bazinul superior al Târnavei, unde s-au așezat în secolul XII secui de Tileagd)
3. Cartierul Cetate (foarte probabil așezarea aferentă unei cetăți regale în care s-au așezat, ulterior și sași)
4. Orașul de Jos (o așezarea a „oaspeților” sași, care s-a mărit treptat).
5. Cetatea de pe vârful dealului a fost mult timp fortificația cea mai importantă. Este de presupus că aceasta a existat dinaintea venirii sașilor, fiind mai întâi o cetate regală. Părțile ei cele mai importante au fost un donjon și o capelă. Incinta poate să fi fost delimitată, inițial, doar din fortificații din lemn și pământ completate de un turn de poartă.
6. Pe locul cetății s-au păstrat: donjonul (actualul turn al Bisericii din Deal), Turnul Aurarilor și doi turnuri mai noi (Turnul Funarilor și un turn semirotund). Tot ce relativ nou este Bastionul Castaldo.
7. Catrierul Cetate. Interesant este termenul „cetate” existent atât în limba latină cât și în română, maghiară și germană – fapt extrem de rar în Transilvania. Interesante și porțile cetății cu câte două treceri – fapt iar rarisim. Cetatea a fost înconjurată inițial, mai probabil, de întărituri din lemn și pământ.
8. Se pare că au existat de timpuriu și două întărituri transversale; pentru acest fapt pledează decalajele în fronurile străzii Școlii și Argintarilor. Ele au putut fi, inițial, formate din Lemn dar și din garduri vii. Mai târziu, tocmai acolo a existat o fântână.
9. Turnul cu Ceas a fost cea mai importantă poartă. A adăpostit mult timp primăria – fapt simbolic, deoarece a aparținut de ambele cartiere mari ale orașului. Este cea mai importantă construcție transilvană păstrată din secolul al XVII-lea.
10. Parte lui inferioară este romanică, a fost supraetajată în stil gotic, iar supraînălțat în jurul anului 1550, partea superioară datând din preajma anului 1700.
11. Turnul Dogarilor a fost inițial tot un donjon, romanic, demolat în secolul XIX. Parterul lui a fost boltit și prevăzut cu biforuri. A fost un turn interior, iar zidul aferent a fost scund și prevăzut cu creneluri.
12. Au existat și alte turnuri interioare aferente zidului cu creneluri. Ele au fost realizat, deseori, în mai mult etape succesive – astfel, Turnul Cositorarilor și Turnul Pantofarilor.
13. Turnuri exterioare – adică de flancare – au fost executate aproximativ în perioada supraînălțării zidul și a dotării lui cu metereze. Astfel de turnuri au fost Turnul Măcelarilor și Turnul Cojocarilor.
14. Incintele secundare aferent cartierului Cetate au fost delimitate de ziduri care serveau și ca ziduri de sprijin, mai înalte decât zidul inițial – un astfel de zid s-a găsit pe locul primăriei actuale cu Turnul Lăcătușilor), altul lângă biserica catolică.
15. Importante au fost barbacanele porților principale și bastioanele (Bastionul Măcelarilor bastionul de lângă Turnul Cositorarilor și Bastionul Castaldo).
16. Din punct de vedere științific cea mai importantă parte a fortificațiilor au fost cele ale Orașului de Jos. S-au păstrat o serie de mărturii privind acestea: mărturii documentare și planuri. Eficiența lor nu trebuie subapreciată. Au existat mai multe linii de apărare concentrice prevăzut cu turnuri de poartă (ca Turnul Pescarilor) sau porți simple.
17. Asemenea linii de apărare au existat, în mod sigur, și în alte părți – nu doar în sate transilvane ci și în majoritatea orașelor europene. Dar acolo au dispărut fără urme; la noi sunt indicate până și în hărți istorice.
18. Turnurile de poartă au fost turnuri normale – fapt ce rezultă, de exemplu, din imagini istorice. În unele orașe asemenea turnuri au fost incluse, ulterior, în centura zidurilor orașelor, aici s-au păstrat ca atare, dispărând odată cu desființarea linilor de apărare.
19. O asemenea linie de apărare din jurul pieței centrale a fost formată din palisade. În zone perimetrale centurile vor fi fost formate doar din garduri de lemn puternice sau garduri vii.
20. Existând un asemenea sistem foarte complex de apărare, despre care nu avem informații atât de concludente în alte localități ale continentului, putem spune că, cunoașterea celor din Sighișoara are importanță pe plan european.
