La un test de sinceritate - față-n față cu deputatul Toader Stroian

                 L-am cunoscut întâmplător, cu mult înainte de a mă stabili cu familia în zonă.I-am admirat pasiunea pentru tradițiile populare, când retrăia, ca primar, emoții pe timpul diverselor manifestări culturale desfășurate în comuna Albești și în alte localități, cu participarea ansamblului „Românașul”. A dedicat funcției de primar al Albeștiului de Mureș 17 ani din viață, părăsind acest post în 2008, ca ales în Parlamentul României.Intrucât mulți nu cunosc specificul activității unui parlamentar, am recurs la un test de sinceritate față în față cu domnul deputat Toader Stroian, rugându-l să ne explice care este misiunea unui deputat, comparative cu cea a unui primar:
Toader Stroian: Primarul rezolvă, cu consiliul local, problemele gospodărești ale cetățenilor pe baza legilor specifice adoptate de Parlament.Misiunea unui parlamentar este aceea de a tramspune în acte normative „OF”-urile cetățenilor țării.Ca primar am reușit să rezolv o parte din problemele comunei Albești, cum ar fi: asfaltarea a 80% din drumurile interioare (ce-i drept, cu o grosime a asfaltului în funcție de sumele de bani disponibile), canalizarea, alimentarea cu apă etc. Când am mers în Parlament mi-am propus sa contribui la mai multe proiecte de legi, ca sa nu-mi reproșeze vreodată copii mei că n-am făcut ce trebuia să fac în acest înalt forum.
Reporter: Și ați reușit ce v-ați propus în cei 2,5 ani de activitate parlamentară?
T.S.: Spre mulțumirea mea, până la momentul de față, sunt inițiatorul a 3 proiecte de legi din diverse domenii, dintre care, 2 au devenit legi: Proiectul legii privind retrocedarea terenurilor aparținând primăriilor (comunităților); Proiectul legii cu privire la delimitările administrative, întrucât astăzi vorbim de planuri de amenajare a teritoriului, de urbanism, de o noua reorganizare administrativ-teritorială, deși sunt situații când nu se cunosc limitele intre diferite unități administrativ-teritoriale; Proiectul legii privind modificarea Legii educației fizice și sportului (Legea 69/2000). Cunoaștem foarte bine că pentru Sighișoara hanbalul, de exemplu, este un adevarat cult. In echipa de aur a handbalului masculin, Sighișoara are trei nume mari: Radu Voina, Mircea Gabrovschi și Roland Guneș.De la unul din ei, campion mondial, mi-a parvenit ideea privind eliminarea din Legea 69/2000 a punctului cu caracter discriminatoriu referitor la vicecampionii olimpici.Astfel, și acest proiect e pe cale să devină Lege. Despre activitatea mea ca deputat, doritorii pot accesa site-ul: www.cameradeputatilor.ro, la numele meu (litera S). Intrucât nu oricine posedă un calculator conectat la Internet, prezint mai jos o sinteză a activității domnului deputat, din 2008 până în prezent, extrasă de pe site-ul Camerei Deputaților:
Toader Stroian, ales deputat, din partea PDL, în circumscripția electorală nr.28 MURES, colegiul nominal nr.6. Face parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, activitatea sa, în cifre, fiind următoarea: 23 luări de cuvânt, 18 declarații politice, 40 propuneri legislative inițiate, 10 intrebări și interpelări.
Rep.: Ce ne puteți spune despre activitatea de bază a parlamentarilor?
T.S.: Activitatea de bază a oricărui parlamentar este cea desfășurata în Comisia de care aparține. Suntem 471 de parlamentari (Camera Deputaților și Senat). Consider că situația României s-ar îmbunătăți foarte mult dacă fiecare parlamentar ar veni cu cel puțin 3 inițiative din domeniul în care este specialist, cu intenții bune vis-a-vis de cei pe care îi reprezintă, mai cu seamă că au devenit parlamentari în baza votului uninominal (Personal, mă pricep la administrație, fond funciar, regimul proprietății). Din moment ce nu vin cu inițiative, atunci sunt de acord cu inițiativa Președintelui Romaniei, trecută prin referendum, de a reduce numărul parlamentarilor. Nu m-am dus în Parlament doar ca să ridic mâna!
Rep.: Sunt și astfel de parlamentari?
T.S.: Cu părere de rău, da, ca peste tot în lume. Nu-i ușor să fii parlamentar. Dar odată ce te-ai decis și ai fost ales, trebuie să demonstrezi prin fapte, nu prin vorbe doar, că ești demn de această înalta responsabilitate în fața alegătorilor.
Rep.: Cum puteți aprecia situația actuală complexă din România și cui credeți că se datorează nereușitele, pentru că mulți dau vina pe PDL?
T.S.: Ca să fim sinceri, observăm cum au migrat unii de la un partid la altul cu scopul de a-și menține fotoliul de parlamentar. Nu mă înșel, afirmând, că pe acești oameni nu i-au interesat niciodata problemele țării ci doar interesele personale. Atâta timp cât conducerea unor partide nu pune pe prim plan interesele țării, ci doar interesele proprii și ale partidului, lucrurile nu vor merge bine în țara noastră. Prea mult s-a pus accentul pe protecția socială. Am neglijat munca. Din această cauză am ajuns în situația că ne pleacă medicii, iar profesorii nu merg cu drag la școala și rezultatele din invațământul universitar sau preuniversitar lasă mult de dorit. Soția mea e profesor. Nici nouă nu ne-au picat bine măsurile de austeritate luate de guvern, dar am înțeles că altă soluție nu era. La această situație s-a ajuns pentru că în toți anii de după 1990 nu s-a făcut reforma cu adevărat. Atâta timp cât în parlament șefii grupurilor parlamentare arată cu degetul colegilor cum trebuie să se voteze (este incredibil!) progres nu poate fi! Uitați-vă la toate partidele: începând cu anii 90 încoace, cu mici modificări, aceiași oameni sunt și până azi în Parlament! Pot fi ei elita țării? Cum i-au votat alegătorii…?! Nu s-a schimbat prea mult, calitativ, activitatea parlamentarilor din anii 1990-1992 până in 2011.
Rep.: În Parlament au venit și tineri, care ar trebui sa aibă demnitate, să rămână curați. Cum credeți, au ei puterea să se mențină pe poziții proprii, fără să se lase influiențați negativ? Și dacă unii se lasă influențați, e din lipsa de experiență său din tendința de a trece ușurel prin viața de parlamentar? Sunt cumva și tineri fără experiență care au fost aduși în Parlament, de unele partide, în ideea de a fi mai ușor manipulați?
T.S.: Cu părere de rău, anumiți tineri au intrat în parlament datorită valului politic.Mă refer la perioada de până la 2008 când se vota doar pe liste de partid. După 2008 a contat într-o oarecare măsura votul uninominal, dar a contat și valul politic.Voi exemplifica cu situația mea: În zona Albești-Daneș-Sighișoara oamenii, cunoscându-mă, m-au votat în număr mare, dar cu cât mă depărtam de Sighișoara, alegătorii știau doar că sunt primar la al 5-lea mandat, așa că a contat și valul politic, la nivel de județ. Referitor la tinerii parlamentari, vorbeam cu un om de afaceri experimentat din Sighișoara și parcă cu mândrie i-am spus că în Parlament suntem 70-80% oameni noi. Acel om mi-a obiectat: „Domnule deputat, o să vedeți că în scurt timp îi vor copia pe cei 20% învechiți în Parlament”
Rep.: Oare chiar îi „copiază”?
T.S.: Din păcate, circa 60% au început să-i copieze.
Rep.: Deși realitatea demonstrează că mediul nu e prea curat în politică, sunteți optimist în ce privește formarea în Parlamentul României a unui nucleu politic dur și stabil, mai curat?
T.S.: Pentru mine există o doză de optimism, chiar reieșind din îmbunătățirea Legii 35 cu privire la votul uninominal.Cred că se vor găsi mai mulți oameni cu demnitate care să ajungă în Parlament pentru a sluji interesele țării și nu cu gândul la profit personal. Răul se cere stârpit din rădăcini! Rămâne ca alegătorii, maturizându-se politic, să decidă. Au și modele pozitive.
Rep.: Știu că întrebarea pe care vă voi pune-o, ca alegător, vă va afecta, dar este vorba de un adevăr.Nu vi se pare că exista o ruptura între aleși și alegători, prin faptul că prea puțin sunt informați alegătorii despre activitatea parlamentarilor pe parcursul mandatului în curs? Cât de adesea parlamentarii își prezintă darea de seama in fața alegătorilor?
T.S.: Aveți perfectă dreptate, îmi asum și eu observația. Fiecare primar, la finele mandatului, prezintă un raport final privind atitudinea, comportamentul si realizările obținute.Dacă ești apreciat măcar cu nota de trecere „5” - înseamnă ca ești „bun”, dacă nu - înseamnă că ești „slab”. La fel și parlamentarii, cu 3 luni inainte de expirarea mandatului și inainte de începerea campaniei electorale, prezintă raportul de activitate. Atunci se vede realitatea. Dacă a candidat nominal omul locului și NU un candidat adus din alta parte pe conjuncturi politice favorabile (pentru a ajunge în Parlament), care uită repede de alegătorii sai – pe care nici măcar nu-i cunoaște – atunci, sunt convins că raportul va fi pozitiv, convingător, pe măsura efortului depus.
Rep.: Nu vi se pare că e prea puțin și e prea târziu să fie prezentat acest raport de activitate doar cu 3 luni înainte de expirarea mandatului? Eu, alegătorul, consider ca fiecare parlamentar ar trebui să prezinte rapoarte de activitate în fața alegătorilor la finele fiecarei sesiuni, adică după fiecare 6 luni, iar, la fiecare 3 luni să informeze alegătorii, prin mass-media, despre realizări și neîmpliniri.Și aceasta ar trebui să fie prevăzut în Lege. Sunteți de acord să înaintați o astfel de propunere ca proiect de lege?
T.S.: Vă mulțumesc pentru initiațiva. O voi înainta obligatoriu, pentru că, și eu consider că asta ar fi justificarea încrederii alegătorilor care ți-au dat votul. Într-adevăr, raportând în fața alegătorilor după fiecare 6 luni de activitate, aceștia îți pot sugera, reieșind din necesitățile fiecărei localități, ce mai trebuie făcut, nu și-ar pierde încrederea îi n-ar rămâne dezamăgiți de aleșii lor. Personal consider că nu trebuie să-ți fie frică să te întâlnești cu alegătorii, odată ce-ți îndeplinești cu demnitate misiunea încredințată. Recunosc că, din anumite motive obiective și eu am mediatizat prea puțin activitatea mea de parlamentar, având doar două interviuri in direct la Știri TV Târgu Mureș, deși, fără să mă laud, sunt pe locul doi în Parlament la numărul de inițiative, interpelări și luări de cuvânt.
Rep.: În ce constă Colegiul nr.6 pe care-l reprezentati?
T.S.: Colegiul pe care-l reprezint constă din 14 comune incepând cu Saschiz, prima localitate la intrarea in jud.Mureș dinspre Brașov si pană la Băgaciu (pe Târnava Mică). Dar eu nu reprezint doar Colegiul ci și județul Mureș, împreună cu ceilalți colegi parlamentari.
Rep.: Câți parlamentari reprezintă jud. Mureș și din ce partide?
T.S.: Județul Mureș e reprezentat de 12 parlamentari, dintre care 8 deputați (PDL – 2, PSD – 2, PNL – 1, UDMR – 3) și 4 senatori (PDL – 1, UDMR – 2, UNPR – 1).
Rep.: Să nu vă fie cu supărare următoarea intrebare.De câte ori v-ați întrunit, parlamentarii de Mureș, că să analizați împreună situația, problemele și necesitățile județului nostru?
T.S.: Nu mă supăr și îmi asum critica.Nu ne-am întrunit niciodată.Recunosc că e un minus mare; indiferent de culoarea politica, pe toți ar trebui să ne preocupe în egala măsura problemele întregului județ, indiferent că suntem la putere sau in opozitie.Ce-i drept, am acționat  întotdeauna în tandem cu domnul senator Petru Bașa, obținând mai multe realizări importante, dintre care merită să fie menționată finalizarea proiectului privind studiul de fezabilitate al construirii Centurii ocolitoare a Sighișoarei.Vom încerca, deasemenea, să-i convingem pe toți parlamentarii din județ, să discutăm împreună, periodic, problemele județului Mureș, să nu ne lăsăm dezbinați, din tendința de a aduna doar voturi. Dacă vom fi buni parlamentari, ne vom face datoria, oamenii ne vor vota.
Rep.: Ce vă preocupă, totuși, mai mult ca orice?
T.S.: Mă preocupă agricultura României, întrucât pe țăran se ține în mare măsură țara noastră. Prin negocierile pe care leam avut la UE privind soarta agriculturii românești, am subliniat ca e inadmisibil să transformăm „țăranul român” în „iobag european”! Cum poți fi competitiv în UE când subvenția pentru producătorul agricol e mult mai mică?! Distrugerea IAS-urilor și a CAP-urilor a fost o mare greșeală. Pamântul nu poate fi prelucrat calitativ pe suprafețe mici. A fost distrusă o parte din agricultura țării; legile în acest domeniu important au fost făcute de incompetenți. Și așa s-a întâmplat în mai multe domenii. De la orice sistem trebuie preluat ce e bun. Fiecare sistem tinde către un echilibru și acel echilibru trebuie atins și menținut. Rog să menționați că mă bucură interesul dumneavoastră (și al JSR) față de activitatea mea de parlamentar, promovat, dintr-un sat – Albești, în Parlament la București!
Rep.: Cei nepăsători n-au ce căuta în jurnalism. Deși adevărul doare, el tămăduie și revigorează atunci când e afirmat în scopuri nobile. V-ar putea afecta într-un fel ultima mea întrebare, dar n-aș fi sinceră dacă nu v-aș adresa-o, chiar cu un oarecare risc. Știu că țineți mult la comuna Albești, căreia i-ați dedicat 17 ani de muncă, nu ușoară, ca primar. Vă cunosc ca un bun familist. De fapt, cine își ignoră familia este nepăsător și față de baștină și față de neam. Cum comentați varianta unei posibile comasări a Albeștiului cu Sighișoara?
T.S.: Stimată doamnă, punctul meu forte constă în promovarea acelei legi, prin care hotarul comunei Albești va fi adus acolo, unde l-au cunoscut strămoșii – pe Valea Dracului: începând de la fabrica de sticlă, tot terenul împreună cu gospodăriile individuale și unitățile industriale vor reintra pe teritoriul comunei. Albeștiul a fost până la 1990 comună suburbană. Eram ca un copil la mama vitregă. În Albești nu era nimic pe atunci: nici apă, nici canal, nici drumuri. Comuna era în noroi. Pe când eram elev și apoi student, de multe ori pe vreme de ploaie, parcurgeam cei 300 m de acasă pâna la drum în cizme de cauciuc și apoi încălțam pantofii! După ce am fost ales primar, împreună cu consilierii locali, am reușit să scoatem comuna din noroi. Și acum doresc ca  Albeștiul, pe baza taxelor și impozitelor colectate, să poată să se dezvolte pe măsura hărniciei locuitorilor. Nu mai vrem la mamă vitregă. Albeștiul ar trebui să se afle în competiție cu Sighișoara, ambele localități urmând să se dezvolte independent într-o bună colaborare.
Rep.: Vă multumesc pentru timpul acordat și vă spun sincer ca întotdeauna m-a preocupat soarta localității și a țării unde traiesc și consider că niciun cetățean n-ar trebui sa rămână indiferent.ă doresc sănătate și noi realizări în sesiunile următoare!
Prof. Eugenia Cimborovici-Teodoreanu – pentru JSR