Înțelepciunea populară ne învață: „Omul sfințește locul”.Timpul demonstrează care este acel loc: locul nașterii sau alt loc drag sufletului uman. Adevărații oameni, iubitori de neam, se străduiesc în viața lor să sfințească orice palmă de pământ a patriei lor, pe unde sunt învredniciți de Dumnezeu să pășească, lăsând urme vrednice să țeasă,din amintiri luminoase, arcuri durabile peste timp. Unul dintre acei oameni vrednici ai neamului românesc a fost neobositul etnofolclorist Gheorghe Cernea, de la nașterea căruia, la 29 noiembrie a.c. s-au împlinit 113 ani. Numele Cernea Gheorghe a devenit renume în amintirile a mii de oameni din peste o sută de localități, pe unde a lăsat urme pline de lumină și spirit românesc, din fostele județe Târnava Mare (cu capital la Sighișoara), Târnava Mică, Sibiu, Făgăraș, Hunedoara, Brașov dar și din zone folclorice din Munții Apuseni și nordul Olteniei, pe care le-a străbătut mai mult cu piciorul, culegând nestemate folclorice din zestrea neamului românesc, pentru a fi lăsate posterității cu îndemnul de a fi valorificate de generațiile viitoare.
Deși născut în București, unde părinții plecaseră temporar, ca și alte mii de ardeleni, pentru a strânge un ban pentru gospodărie, Gheorghe Cernea a considerat întotdeauna satul Paloș (din fostul județ Târnava Mare, azi jud.Brașov) ca baștina sa, satul drag în care și-a petrecut copilăria și în care revenea periodic pentru a se încărca sufletește, după peregrinările sale prin zecile de sate și chiar orașe pe unde își îndeplinea misiunea, de culegător și transmițător de folclor, dată de Dumnezeu.
„Cei șapte ani de acasă “ îi datorează tot Paloșului, unde mama sa Maria – o talentată cântăreață de muzică populară – i-a altoit credința în Dumnezeu și dragostea pentru frumusețea valorilor tradiționale românești; tot de acasă și-a înțeles și menirea de a lupta pentru păstrarea identității naționale a românilor, cu precădere din Ardeal. Gheorghe Cernea n-a uitat niciodată perioada claselor primare, făcute tot la Paloș, de unde a plecat cu cunoștințe solide care iau permis să-și continue studiile cu succes la Brașov (Liceul „Andrei Șaguna”), Sibiu și Deva (Școala normală), îmbinând două mari iubiri ale vieții sale: Folclorul românesc și Școala, consacrându-și viața ambelor chiar cu marile sacrificii care a fost nevoit să le îndure.
La Paloș, în zona folclorică a Cohalmului (Rupea) și în Sighișoara pe Valea Târnavelor se simțea ca acasă.Mai ales în Paloș și Sighișoara revenea periodic, adeseori, aici stabilindu-și, ulterior și domiciliul.Dar, înțelegănd că toate aceste valori („mărgăritare” cum le numea el) tradiționale culese cu atâta trudă trebuie să se întoarcă la popor (cum spunea marele Anton Pann : „De la lume adunate și înapoi la lume date”), s-a hotărât, valorificând și talentul de orator și cântăreț dat de Dumnezeu, să transmită direct, aceste „producțiuni folclorice” , românilor, tinerilor de la sate și orașe mai ales.Pentru aceasta a făcut un adevărat tur de forță, cu o energie de nebănuit în plăpându-i trup, deplasându-se la București, unde în timp de 5-6 ani înființează Societatea Culturală a tinerilor ardeleni prin care organizează numeroase șezători și spectacole folclorice de mare rezonanță în perioada interbelică, rămânând în memoria bucureștenilor cu vestita nuntă din Paloș – Târnava Mare când a defilat pe Calea Victorie cu peste 100 de nuntași, cu carul cu zestre și pețitorii călări! Cu drag își aminteau pălășenii, urmașii ai nuntașilor de atunci, aducând noi detalii din amintirile păstrate, la întâlnirile de suflet organizate de-a lungul timpului, la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, de muzeografii rupeni și brașoveni, pasionați de profesia lor.
Începând cu anul 2001 la Brașov, din inițiativa conducerii Muzeului Etnografic Brașov în frunte cu doamna director Ligia Fulga, se editează Revista științifică cultural-folclorică Etno-Brașov („etno.brașov.ro” începând cu 2011) – periodic bianual, a cărei apariție a fost întreruptă din motive obiective, în mai multe rânduri.Din fericire, în acest an s-a reușit editarea a două numere (nr.4, 5/2011) care corespund intervalelor de timp 2006-2008 și 2009-2010 în care revista n-a apărut. Aceste două numere au fost lansate luni, 28 noiembrie 2011, la Rupea în ajunul zilei de naștere a lui Gheorghe Cernea.
Astfel, Casa de Cultură Rupea, deschisă recent după o frumoasă modernizare, a adunat la lansarea revistei spectatori și participant pasionați de artă și cultură românească din diferite localități, inclusiv din Sighișoare și Albești.Editată de Muzeul de Etnografie Brașov, în coordonarea dlui dr. Ioan George Andron și a dnei director dr. Ligia Fulga, cu sprijinul Consiliului Județean Brașov, revista cuprinde 4 mari capitole, la care și-au dat concursul autori, unii dintre ei martori ai evenimentului, din diferite zone folclorice.În prefața semnată de doamna dr. Ligia Fulga, director al Muzeului Etnografic Brașov, se menționează:
„În perioada 2006-2008, echipa de etnografi și conservatori a finalizat reorganizarea Muzeului Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, un eveniment de excepție în plan științific care și-a primit răsplata din partea profesioniștilor, prin acordarea Premiului Național Român ICOM.Se cuvine subliniat efortul de cercetare și de reluare a cercetării în zona Rupea, acolo unde se cereau completări sau se propuneau teme inedite… Actualul volum aduce în prim plan personalități precum învățătorul Ioan Iosif din Mateiaș, învățătorul Vasile Borcoman din Rupea, inegalabil în animarea vieții culturale din zonă, culegători de folclor și colecționari, întemeietori de muzee. În mod deosebit este pusă în evidență contribuția lui Gheorghe Cernea, folklorist și etnograf pasionat de lumea rurală, privind cercetarea zonei Rupea, impresii despre el de la martori oculari, rude și prieteni, realizându-se în fapt o microbiografie afectivă a lui și a Paloșului natal.Accentuăm activitatea prodigioasă a lui Gheorghe Cernea în câmpul disciplinei noastre, onorându-l cu numele său pe frontispiciul Muzeului Etnografic Rupea, odată cu reamenajarea recentă din 2008….”
În cadrul lansării Revistei etno.brașov.ro, moderatoarea, doamna Ligia Fulga a făcut o retrospectivă asupra efortului depus în perioada pregătirii materialelor inserate în volum, acordând, rând pe rând, cuvântul autorilor unor articole: Interesantă mi s-a părut recenzia dlui dr.Constantin Catrina pe marginea materialelor publicate în volum.Un interes deosebit îl prezintă articolul regretatului învățător rupean Vasile Borcoman „Despre românii din Rupea”. Despre învățătorul, colecționarul și iubitorul de artă populară Vasile Borcoman au vorbit Ioan Gh.Andron și prietena de-o viață, soția celui care a fost ani de zile animatorul vieții spirituale în orășelul Rupea, Olimpia Borcoman, care la cei 82 de ani posedă o luciditate deosebită, plină de voință și dragoste de viață.Din cele expuse menționăm una din expresiile sugestive: „Rolul autorilor este de a face legătura între cei despre care se scrie și urmașii care au datoria să valorifice tradițiile, făcând tot posibilul ca ele să nu dispară”.
Prezentă în sală, dna Olimpia Radu din Albești, unul din autorii prezenți în paginile revistei cu materialul intitulat „Amintiri despre unchiul meu, folcloristul Gheorghe Cernea”, a primit aplauzele
și recunoștința cuvenită căci dumneaei păstrează în memorie multe cântece vechi din satul natal Paloș și versuri ale mamei sale, Rozalia Cernea, poetă populară, despre care pălășeanul, în prezent sighișoreanul Nicu Băia, aduce informații inedite în articolul publicat în revistă (dar și în Jurnalul de Sighișoara) cu titlul „Rozalia Cernea, poetă a Târnavelor”. În cuvântarea sa, dl.Alexandru Teodoreanu, stabilit actualmente în Albești, strănepotul folcloristului Gheorghe Cernea, adduce un volum bogat de informații, inserate în revistă sub genericul „Gheorghe Cernea despre satul natal Paloș”Cu deosebită căldură a vorbit dumnealui despre culegătorul de folclor Gheorghe Cernea, care ținea conferințe culturale, interpretând doine sau cântece ostășești cu vocea-i inegalabilă, pentru toate categoriile de oameni (țărani, profesori, elevi, studenți, militari,
muncitori..), fiind supranumit și „Omul spectacol”.Vorbitorul a menționat și existența colecțiilor „Gheorghe Cernea” de la Sighișoara și Mediaș, specificând că arhiva cu manuscrisele lui Gheorghe Cernea se află în mare parte la Muzeul de Etnografie Brașov dar și la Biblioteca Academiei Române.Și la Muzeul din Sighișoara s-au făcut pași importanți în valorificarea obiectelor de muzeu provenite de la Gheorghe Cernea (din vremea când comuniștii i-au devalizat muzeul), reușindu-se restaurarea a 24 icoane vechi, în vremea când directoare a muzeului era dna Antihi.
În opinia mea în Sighișoara s-ar putea face cu mult mai multe în acest domeniu. Rămâne ca cei responsabili să-și spună cuvântul menținând ARCUL PESTE TIMP consolidat de Gheorghe Cernea și urmașii lui menționați, în cinstea și memoria cărora artiștii amatori de la Casa de cultură din Rupea, la finalul lansării Revistei „etno.brașov.ro” au prezentat un emoționant program de perle folclorice culese din zestrea strămoșească, încălzindune sufletele prin apelul lansat de a menține vie această flacără românească care ne caracterizează ca neam oriunde ne-am afla.
Prof.Eugenia Cimborovici-Teodoreanu – pentru JSR
