Vechi și nou, noaptea de cumpănă dintre ani a adus vechi dileme in mintea multor oameni. Cum va fi anul care vine? Mai exact, teama de necunoscut, dorința de a ne vedea implinite dorințele și desigur bilanțul vieții personale sunt doar cateva din gandurile care ne-au trecut prin minte. Cat timp le-am acordat depinde de fiecare, cert este că in lumina artificiilor prea puțini am avut puterea și dorința de a fi sinceri cu noi inșine, de a găsi răspunsurile pe care le căutăm in diferite comportamente cotidiene.
In burgul medieval Sighișoara, in noaptea de sambătă, 31 decembrie, 2011, artificiile au colorat bolta cerului in culori de neon, in culori de betea, in culori scanteiate și calde. Printre chiuiturile de fericire sau pur și simplu de beție, printre imaginea fumegandă a unui moment prea scurt să puncteze o trecere, sighișorenii s-au strans intr-un număr mai modest anul acesta să marcheze Revelionul. Fie in centrul orașului, fie in fața primăriei Sighișoara, de unde au fost lansate zecile de artificii, fie din orașul de jos, prin parcuri, parcări sau in fața casei sau a blocului. In emoția inexplicabilă a momentului, fiecare și-a permis un moment de extrovertire: s-au spart sticle, pahare, s-au pocnit și petarde, chiar dacă nu sunt legale, s-au spus urări de bine cu zambetul pe buze sau pur și simplu am mimat o bucurie colectivă, străini insă de bucuria adevărată pe care obișnuim să o impărtășim mai curat și mai liniștit, poate chiar printre lacrimi. Noul An - 2012 ne-a găsim nu mai poleiți sau mai bogați, nu mai norocoși că am fost undeva să sărbătorim și nici mai iubiți pentru că nu am fost singuri in mulțime.
Noul An e o pagină deschisă pe care nu o scrie norocul! In timp ce zumzetul de mulțime aștepta infrigurată focurile de artificii, clopotul Catedralei Ortodoxe Sfanta Treime din Sighișoara a fost cel care a cutremurat cateva clipe lumea, am ascultat uimiți ecoul, surprinși parcă de intruziunea sa impozantă și cu trimiteri spirituale. Poate, unii s-au inchinat și au spus un: “Doamne, ajută!”, așa cum mai spun bătranii pe la sate. Nu ne-am permis mai mult, că treceam in Noul An sau să spunem “am fost trecuți”?
Minunea unui nou an din viață e mai presus de cuvinte, insă nu mai știu de ea decat părinții cărora li se naște un copil și pe care adeseori ii vedem cu sufletul cald și mai tanăr ca oricand sărbătorind an de an, un an din viața copilului lor. Noi toți, am mai implinit un an și nu e puțin lucru că am avut privilegiul să privim pe cer artificiile zgomotoase, dansul lin al lampioanele. Poate unii dintre noi au dormit in noapte de Revelion, și probabil foarte mulți, ținand cont de faptul că majoritatea populației este varstnică iar cei cu părul cărunt obișnuiesc să-și respecte orele de somn, chiar și la zile mari. Nu contează cum am marcat această trecere ci mai degrabă cum ne-a marcat ea pe noi. Ce ganduri am ales să ne punem inainte in Noul An, ce vise, ce dureri? Unii dintre noi, probabil ne-am incărcat cu vechi nemulțumiri și neimpliniri și sub povara acestora, Noul An ni se pare deja Vechi. Noaptea de Revelion a fost atunci, in cel mai bun caz, un nasture sau o broșă pe o haină carpită. Amestecand in găleata de cuvinte și ganduri, mă opresc aici. Sper să gustați din această cană de apă și să incepeți Noul An cu ceva NOU, nu de cumpărat
și nici de vandut la alții.
Noul An - 2012 să împlinească în toți cititorii Jurnalului Sighișoara Reporter mulțumiri și bucurii desăvârșite! La mulți ani!
Dorothea Sabina Dâlbea – JSR
