Primăvară cu șantiere feroviare în zona Sighișoara

                 După ani de așteptări și amanări succesive, lucrările de reabilitare a căii ferate Constanța – București - Brașov - Sighișoara - Coșlariu - Simeria - Arad - Curtici, parte a Coridorului IV Pan-European de transport feroviar, au primit undă verde (a se citi finanțare) de la Guvernul Romaniei in toamna anului trecut. In felul acesta, subiectul legat de calea ferată europeană care va tranzita și Sighișoara, va ieși de pe bursa zvonurilor mai mult sau mai puțin exagerate și va intra in zona informațională a comunicatelor oficiale.
Dacă lucrările de modernizare a căii ferate in direcția Brașov mai au de așteptat pană cel puțin in anul 2014 („intarzieri” motivate de lipsa unor soluții tehnice rezonabile pentru un segment foarte dificil al proiectului), către vest șantierul va inaugurat in acest an (asta dacă socoteala de acasă pe potrivește cu aia din targ). Conform planurilor stipulate in strategia feroviară a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), lucrările ar trebui să inceapă in trimestrul I al anului in curs, primii pași in această direcție fiind făcuți la sfaritul anului trecut, atunci cand au fost desemnate, prin licitație publică, firmele care vor ocupa de reabilitarea căii ferate pe două secțiuni ale tronsonului Sighișoara - Coșlariu - Simeria, și anume Simeria – Vințu de Jos respective Sighișoara – Ațel.
Cine și ce face?
Cel mai dificil segment al șantierului feroviar are legătură cu zona Sighișoara, mai exact cu  distanța dintre stațiile c.f. Sighișoara și Daneș, unde se va renunța la traseul existent urmand ca să se construiască o nouă cale ferată dar și construcții de poduri, tunele și un viaduct de mari dimensiuni. Faptul că noua cale ferată trebuie să fie aptă pentru viteze sporite de pană la 160 Km/h și datele specifice care stau la baza unui coridor de transport european rapid și eficient, au condus la soluția abandonării oricărei variante de traseu care presupune multe curbe și realizarea, pe cat posibil, a unor noi aliniamente. Asta inseamnă că, pentru zona Sighișoara, calea ferată care leagă in prezent Sighișoara de Daneș nu va mai trece prin tunelul Șercheș și zona Venchi, renunțanduse inclusiv la „podul Venchi”. Un nou pod peste raul Tarnava Mare va fi construit nu departe de gara Sighișoara, apoi un tunel de aproximativ 300 metri sub dealul cunoscut de sighișoreni sub denumirea de ”La Chip”, după care urmează a supratraversare a drumului european E60 pe un viaduct de aproximativ un kilometru, apoi un tunel de peste 900 metri sub Hula Daneșului. Noul traseu va fi mai scurt cu patru kilometri și mult mai rapid, ne asigură proiectanții. Tot din proiect aflăm că restul segmentului pană la Ațel nu pune probleme deosebite și nici construcția unor lucrări de artă complexe, doar ajustări ale actualelor amplasamente. Șantierul nu va perturba semnificativ circulația trenurilor, acestea urmand să circule conform orarelor valabile pentru sezonul feroviar 2012, eventual cu mici intarzieri acumulate in zonele unde se lucrează. La sfarșitul anului trecut am aflat și constructorul care va presta lucrările prezentate mai sus. De fapt mai corect spus „constructorii”, fiindcă sunt trei firme care se vor asocia in vederea construcției căii ferate despre care vorbim. Aceste firme sunt Alpine Bau GmbH din Austria, respective FCC Construccion și Azvi, ambele din Spania. Costurile reabilitării secțiunii Sighișoara- Ațel, stabilite in urma licitației, se ridică la 207,7 milioane de euro pentru 23,3 km de cale ferată dublă și reabilitarea a două stații de cale ferată (gările Daneș și Dumbrăveni), și două puncte de oprire (Luna și Ațel). Finanțarea este asigurată de Comisia Europeană (85%), prin Fondul de Coeziune, și de Guvernul Romaniei (15 %), cu fonduri de la bugetul de stat. Termenul de execuție a lucrărilor contractate este de maxim 46 de luni de la data atribuirii contractului la care se adaugă perioada de garanție de 24 de luni, de la terminarea lucrărilor. Nu știm deocamdată care va fi impactul asupra economiei din zona noastră, dar ne așteptăm ca acesta să fie pozitiv chiar și in varianta utilizării minime a resurselor și forței de muncă locale. Cert este că amplele lucrări vor modifica „peisajul” cu care ne-am obișnuit și vor face ca, pe termen lung, transportul feroviar să fie mai rapid și atractiv. Rămane de văzut cand vor incepe și cum se vor desfășura lucrările, respectiv durata acestora, deci subiectul rămane in atenția noastră pentru multă vreme.