„Eminescu să ne judece...”

        Una din cele mai frumoase poezii ale poetului basarabean Grigore Vieru este intitulată „Eminescu”.
Poezia pusă pe note de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici, care au plătit apoi cu viața pentru patriotismul românesc promovat prin cântece, s-a transformat într-un minunat cântec, devenit un cunoscut șlagăr din zilele noastre. Refrenul acestui șlagăr este foarte simplu dar convingator:
„Suntem în cuvânt și în toate/Floare de latinitate/Sub un cer cu stele sudice/De avem sau nu dreptate/De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece”
Asistând și participând săptămâna trecută la mai multe activități culturale consacrate aniversării a 162 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei noastre, m-am convins iarăși de actualitatea versurilor lui Grigore Vieru. O bună parte din sighișoreni știe, vrea și poate să popularizeze și să valorifice opera eminesciană - plină de spiritualitate, armonie, și puritate - atât în actul de cultură, cât și în cel educațional. Cei prezenți, duminică 15 ianuarie, în sala mare a primăriei Sighișoara s-au bucurat de un frumos spectacol prezentat de experimentatul cor sighișorean „Armonia”.
Moderat de profesorii Bianca Daian și Puiu Hârțoagă, spectacolul a întrunit nestemate perle eminesciene interpretate impecabil, cu o deosebită pasiune, sub bagheta distinsei doamne dirijor prof. Bernadeta Szavuly. Am savurat armonia cântecelor: „Sara pe deal”, „Somnoroase păsărele”, „Dorință”, Ce te legeni?”, La mijloc de codru des” ș.a. Ca un clinchet de clopoțel a răsunat vocea fragedă a elevei Ioana Maria Biriș, tânăr cantautor instruit de modestul animator al multor momente artistice, în spectacol, Ovidiu Bucșa. Ioana Maria prin cântecul „Trăsura”, pe versurile lui Adrian Păunescu, dedicat poetului nostru național, ne-a făcut să auzim aevea glasul roților trăsurii ce-l aducea și-l va aduce pe Eminescu „către Iași, cât va fi România”. Mereu va răsuna acest melancholic glas și la Cernăuți, orașul ce păstrează ecoul pașilor lui Eminescu, care ne adună pe noi, românii din diferite colțuri ale lumii, an de an, la monumentul poetului din centrul orașului, cu florile recunoștinței presărate pe traseul spre clădirea unde a învățat elevul Eminescu și spre Casa Memorială a profesorului său Aron Pumnul (născut la Cuciulata, Hoghiz, jud.Brașov) care i-a fost reazemul sufletesc. Ca invitat în acest spectacol eminescian am avut misiunea de a transmite celor prezenți mesajul de salut al doamnei Tatiana Popa - Consul General al României la Cernăuți. Împreună cu Ovidiu Bucșa am intenționat să purtăm imaginar spectatorii „Pe lângă plopii fără soț”.Și pentru că Eminescu e prezent peste tot unde sunt români am pus și eu o singură întrebare muzicală în varianta caracteristică Basarabiei și Nordului Bucovinei: „De ce numi vii...?!” mulțumindu-i acum lui Ovidiu pentru frumosul acompaniament la chitară, culegând, din marile iubiri ale poetului, două: natura și femeia, care în ritmuri eminesciene inspiră pe la noi orice creații artistice muzicale.
În acorduri de chitară ne-a bucurat cu vocea sa Ovidiu Bucșa, interpretând frumosul șlagăral al formației „Mondial”, din anii tinereții noastre, „Atât de fragedă” lăsând să plutească în armonii două întrebări: „Unde te duci...?! Când ai să vii...?!”
N-aș fi sinceră dacă nu aș divulga încă un secret, cel care rămâne să domnească ca un joc de stele în Calea Lactee în acompaniamentul corului „Armonia” asigurat la pian de dna prof. Rozalia Dunca. Rămânând în lumea poveștii din care s-a născut Făt frumosul de la Ipotești, mamă fiindui Țara, iar tată – neamul, în numele spectatorilor – ce și-au purificat sufletele în acea oră de armonie eminesciană, îmi permit a lansa un îndemn: să ne unim într-un mare spectacol eminescian, cu toate instituțiile de învățământ și cultură din Sighișoara, desfășurându-l la sala „Mihai Eminescu”, unde-i este locul, respectând anual datele de 15 ianuarie și 15 iunie, iar la 14 februarie, să-i unim printr-o omagiere comună pe cei doi frați în poezie – Mihai Eminescu și românul basarabean Grigore Vieru, venind eu personal cu o provocare din partea românilor basarabeni care-și desfășoară activitatea în Sighișoara.