Sighisoara




Universitatea româno-germană Sighișoara sprijinită din Germania

27 sep 2012

           Săptămâna trecută s-a desfășurat în Sala de conferințe a Hotelului Cavaler o întâlnire bilaterală, româno-germană pentru înființarea Universității Sighișoara. La întâlnire au participat profesorul universitar August Wilhelm Stuebbe de la Universitatea Coburg Germania, profesorul universitar Radu Carp de la Universitatea de Științe Politice din București, membrii ai Asociației Pro Universitate Sighișoara dar și cadre didactice, intelectuali, reprezentanți ai societății civile sighișorene interesați de înființarea Universității în municipiul nostru. Profesorul universitar August Wilhelm Stuebbe de la Universitatea Coburg Germania a făcut un drum de 1300 km pentru a se întâlni cu membrii Asociației Pro Universitate, a le împărtăși din experiența germană și a căuta împreună cu aceștia soluții la unele problem ce pot apărea în lungul și uneori anevoiosul drum al înființării unei instituții de învățământ universitar autonomă în Sighișoara. Cu universitatea germană din Coburg specializată în design și restaurare, Asociația Pro Universitate Sighișoara a stabilit relații parteneriale concretizate în schimburi de experiență utile părții sighișorene în procesul deschiderii Universității sighișorene.
În deschiderea întâlnirii bilaterale de joi, senatorul Bașa Petru susținător al ideii înființării Universității sighișorene a realizat o trecere în revistă a pașilor făcuți până acum în acest sens.
„Așa cum spunea și Octavian Paler, „tot ceea ce se întâmplă se întâmplă fiindcă așa trebuia să se întâmple”. Așa și cu proiectul unei universități româno-germane la Sighișoara. Un grup de sighișoreni ne-am întâlnit și am pus bazele unei asociații care să sprijine demersurile înființării Universității Româno-germane Sighișoara. Probabil natural, după ce avem grădinițe, școli și licee cu predare în limba germană.”
Potrivit senatorului Bașa sighișorenii își doresc o universitate a lor chiar dacă acest deziderat va fi destul de greu de atins.
„Așa au gândit cetățenii din acest oraș să avem o Universitate a noastră, un deziderat dificil de atins, pentru că sunt necesare și surse de finanțare dar și cadre didactice specializate, imobile pentru funcționare. Acest proiect nu se va definitive în luni, ne-am propus ca 2014 să fie anul de debut al acestei universități” a precizat senatorul Bașa.
În ceea ce privește colaborarea cu alte universități, senatorul o consider oportună chiar și pentru accesarea unor programe europene.
„Considerăm că o colaborare cu alte universități europene de profil ne-ar fi de folos. Astfel am stabilit o relație de colaborare cu Universitatea din Coburg și în continuare privirile ne sunt îndreptate și către Universitatea din Bolzano Italia cu care dorim să stabilim un astfel de parteneriat. Împreună am putea accesa un fond European care să ne ajute pentru a susține cheltuielile pentru desfășurarea cheltuielilor pentru desfășurarea procesului educațional în aceste trei universități. Am încredere că întreaga societate sighișoreană va susține ideea înființării acestei Universități, pentru că o Universitate în Sighișoara crește nu doar potențialul acestui oraș dar creează premisele pentru a avea specialiști lângă noi, profilele propuse fiind: design industrial, restaurări și gastronomie , solicitate atât în Sighișoara cât și peste hotare.” a susținut senatorul Bașa.
Profesorul universitar Radu Carp de la Universitatea de științe politice din București a vorbit și el despre entuziasmul generat de ideea înființării acestei Universități la Sighișoara, despre faptul că aceasta are deja o pagină  de net și susținere la multe foruri interne și internaționale.
„Începutul a fost în luna ianuarie, cu un entuziasm foarte mare, cu multe semnături de aderare ce se regăsesc și în statutul Asociației Pro Universitate. Există un domeniu pentru o pagină de internet www.urgs.ro pe care se vor putea accesa informații despre Universitate. În luna iulie am primit o vizita a doamnei Suzanne Kastner vicepreședinte al Bundestagului german, care ne susține în acest proiect. Există mai multe proiecte europene ce pot fi accesate. O să întrebați cum, în condițiile în care majoritatea proiectelor pentru România  sunt suspendate în momentul de față? Nouă ne-ar fi fost de mare folos proiectul POSDRU pentru că se refere exact la inserția profesională a celor care nu au un loc de muncă.
Proiectele pe această axă sunt suspendate, dar vom accesa direct la Bruxelles într-un proiect comun cu alte universități fondurile europene. Personal mă voi întâlni și cu ambasadorul Elveției în România, care sprijină astfel de parteneriate precum cel al Universității sighișorene și sunt încrezător că vom găsi un partener elvețian. Bugetul pe următorii trei ani este alcătuit, la fel și programa școlară, se caută acum cadrele didactice iar în primăvara anului viitor așteptăm primele evaluări din partea forurilor abilitate pentru ca Universitatea să poată funcționa.” profesor Radu Carp.
Sarcina stabilirii și fructificării relațiilor internaționale aparține profesorului Karl Scherrer. Acesta a declarat că primele contacte cu Universitatea din Coburg Germania sunt fructuoase și că va încerca stabilirea unei astfel de colaborări și cu Universitatea din Bolzano Italia.
„Eu am preluat sarcina de a pune bazele relațiilor internaționale. Am stabilit o astfel de legătură cu Universitatea Coburg din Germania. Primele contacte sunt fructuoase, reprezentanții universității germane arătându-se interesați de această colaborare și doritori să ne susțină, să ne sfătuiască. Conducerea Universității din Coburg a luat legătura cu Universitatea din Bolzano, o universitate și ea bilingvă care ne poate servi și ea ca model, iar în acest sens în luna octombrie voi desfășura o vizită în orașul Italian pentru a pune bazele acestei relații parteneriale” a precizat profesor Karl Scherrer.
Profesorul universitar August Wilhelm Stuebbe invitat special al serii, profesor la Universitatea din Coburg a realizat o prezentare a Universității din Germania care funcționează cu profile  asemănătoare celor ce vor funcționa în Sighișoara, având la bază designul industrial și restaurarea. Acesta a răspuns la întrebări și a dat sfaturi pentru înființarea Universității Româno-germane la Sighișoara. Potrivit profesorului universitar August Wilhelm Stuebbe de colaborarea româno-germană ar beneficia în primul rând studenții.
„Colaborarea dintre aceste universități se va concretiza în primul rând la nivelul studenților care se întâlnesc prin intermediul programelor de schimb sprijinite prin intermediul granturilor de la Comisia Europeană. În al doilea rând vorbim și despre schimbul de profesori finanțate și ele în același mod.”
Potrivit profesorului Stuebbe înființarea unei Universități întrun oraș duce la creșterea valorii acelui oraș dar și la înviorarea acestuia, pentru că mulți tineri vor fi atrași în oraș iar dacă lucrurile se desfășoară corect mulți tineri vor descoperi în Sighișoara o nouă șansă. Universitatea Româno Germană de la Sighișoara se dorește a fi funcțională din 2014, pentru aceasta fiind propuse secții utile în zonă: design industrial, restaurare și gastronomie.
Chiar dacă proiectul pare pentru unii cârcotași ireal, pentru alții dificil, important este că există această idee iar ea trebuie pusă în practică. Profesorul universitar August Wilhelm Stuebbe a dat în acest caz un exemplu, cel al localității Gussing, transformat de o idee inovatoare susținută de autoritățile locale. Un inginer din localitatea Gussing a avut o viziune susținută de către primarul din localitate, aceea a înființării unui Centru al Energiei Regenerabile. Acum Gussing găzduiește Centrul European al Energiei Regenerabile și delegații din întreaga lume vin în acest oraș, unde s-a creat o adevărată industrie în jurul acestui Centru.
„Sighișoara nu e cunoscută drept un oraș universitar. Acum 20 de ani nici Gussing-ul nu era cunoscut pentru energie, iar acum este polul European al Energiei Recuperabile. Important este să existe o idee și oamenii potriviți care să o sprijine și respecte” a concluzionat profesorul universitar August Wilhelm Stuebbe.

Anca Maria Radu – JSR