SOS Sighișoara. Probleme de patrimoniu

          Săptămâna trecută a avut loc în municipiu un seminar privind problemele de patrimoniu „SOS Sighișoara Patrimoniul national și UNESCO în pericol” .Seminarul a fost organizat de către Fundația Creștin Democrată filiala Sighișoara, iar lucrările acestuia sau desfășurat în sala de conferințe a hotelului Cavaler. Organizatorii seminarului au declarat că au dorit să atragă atenția că deși Sighișoara este membră a Organizației Mondiale a Orașelor de Patrimoniu din anul 2000, iar din 1999 Centrul Istoric a fost inclus pe lista monumentelor UNESCO, patrimoniul acestui oraș nu este conservat și valorificat la standardele minime admise de comunitatea internațională. La seminarul privind problemele de patrimoniu ale Sighișoarei au participat Conf. univ. dr.  Augustin Ioan Universitatea de Arhitectură și Urbanistică „Ion Mincu”, Romeo Gheorghiță, cadru didactic la Universitatea Națională de Arte, București, profesor Radu Gabrea, senatorul Bașa Petru, deputatul Toader Stroian, Prof. univ. dr. Radu Carp, Universitatea București, membru fondator al Fundației Creștin Democrate, viceprimarul Sighișoarei Dan Bândea, primarul din Saschiz Ovidiu Șoaită, consilieri locali, dar și directori de instituții din municipiu. 
Potrivit Conf. univ. dr. Augustin Ioan problemele de patrimoniu identificate în Sighișoara sunt probleme întâlnite în întreaga României. „Principalele probleme de patrimoniu identificate în Sighișoara sunt aceleași probleme de patrimoniu identificate la nivelul întregii Românii. Există o lipsă de considerație față de clădirile și spațiile pe care le-am primit ca moștenire, există un surplus de legislație care în mod paradoxal împiedică îngrijirea clădirilor, legislație care prevede pedepse exemplare dar nu prevede nici o modalitate de a finanța și sprijini lucrările de restaurare. Această lege obligă oamenii să facă lucrările necesare dar nu obligă în nici un fel autoritățile locale, centrale, să găsească modalități de a sponsoriza, finanța aceste lucrări. Dacă ai ghinionul de a fi proprietar de clădire monument în România ești pus în fața unor situații bizare, fie ești pus la zid că nu îngrijești patrimoniul, fie ești pus la zid când vrei să extinzi clădirea de patrimoniu. Din păcate în România îi stigmatizăm în general pe cei care sunt nevoiți să se miște în acest spațiu foarte îngust al protecției monumentelor. Există un decalaj între modul în care percepem această moștenire și modul în care putem efectiv să o protejăm.” susține profesor Augustin Ioan.
Potrivit profesorului, un semnal de alarmă ar trebui să îl constituie și modul în care arată Sighișoara în ultimii ani.
„Sighișoara însăși nu este Sighișoara de acum 20 de ani, arată evident mult mai bine, dar arată mult mai rău decât arăta acum 2-3 ani, ceea ce ar trebuie să însemne un semnal de alarmă. De asemenea arată puțin mai kitsch. Am văzut unele culori la clădiri sus în Cetate, care m-au cam înfiorat. Aș risca să spun că nu a obținut un aviz de la o Comisie de monumente istorice, pentru acele culori bizarre pe care le-am văzut. Sighișoara are avantajul că o parte din patrimoniu este german iar oamenii aceștia vin și își păstrează memoria locurilor unde au trăit. Ar trebui să ne fie puțin jenă că vin străinii să facă lucrurile pe care noi însăși ar fi trebuit să le facem.” potrivit profesor Augustin Ioan.
La seminarul privind problemele de patrimoniu ale Sighișoarei au participat și lideri și factori de decizie, atât din executiv cât și din legislativ, fie el local sau chiar național. Astfel, dezbaterea desfășurată în municipiu în organizarea Fundației Creștin Democrate Sighișoara a reprezentat în opinia senatorului Bașa Petru, prezent la eveniment, o oportunitate și o necesitate, având în vedere numărul problemelor de patrimoniu din municipiu pentru care trebuie să existe implicare.
„O astfel de dezbatere era o necesitate pentru Sighișoara, în condițiile în care banii sunt puțini și lucrurile trebuie făcute bine. Sunt multe lucruri de făcut pentru patrimonial din municipiul nostru atât în ce privește Cetatea, zidurile cetății, turnurile, unele necesită lucrări de reabilitare iar a ști cum să faci aceste lucruri este o necesitate, trebuie văzut care e nivelul de implicare, care sunt costurile, pentru ca acest patrimoniu care este sub egida UNESCO să poată dăinui dincolo de noi.” a precizat senatorul Bașa.
Din poziția de membru al Comisiei UNESCO, senatorul Bașa a declarat că a militat la nivel parlamentar pentru protejarea patrimoniului și a făcut și demersuri pentru atragerea de finanțare pentru urgențele din situl „Cetatea Medievală Sighișoara” „La nivel parlamentar făcând parte din comisia UNESCO, am militat pentru sprijin atât financiar cât și legislative pentru aceste monumente deteriorate. Nu știu cât de mult am reușit. Eu personal mi-am adus și un aport financiar acum câțiva ani când am dirijat o sumă de 800 milioane pentru reabilitarea unei porțiuni din zid care atunci se prăbușise. Cred că trebuie să ne mobilizăm ca și în plan legislativ inițiativele să fie de așa natură încât acest patrimoniu să fie mai bine ocrotit. Cred că este de datoria noastră, nu doar a politicienilor ci și a locuitorilor acestui oraș să înțelegem că dacă îngrijim acest patrimoniu îl vom avea nealterat, conservat și îl vom lăsa generațiilor următoare, pentru că așa cum spunea și profesorul arhitect lucrurile vechi sunt de neprețuit.” susține senatorul Bașa.
Potrivit organizatorilor, seminarul SOS Sighișoara Patrimoniul național și UNESCO în pericol s-a organizat pornind de la îngrijorarea față de situația Centrului Istoric Sighișoara și dorind să atragă atenția autorităților publice din România și străinătate, specialiștilor din domeniul conservării dar și societății civile și mass-mediei asupra necesității unor acțiuni concrete în vederea conservării cetății Sighișoarei, acțiuni care ar trebui demarcate urgent.
 „În ultima vreme nu a existat nici o preocupare integrate față de situația patrimoniului Sighișoarei, lucrările de restaurare și conservare fiind efectuate cu ajutorul unor parteneri din mediul privat din țară și străinătate sau în baza unor programe cu finanțare europeană. În lipsa unei implicări pe baza parteneriatului public – privat, procesul de degradare a patrimoniului va continua accelerat.”  - prof. univ. dr. Radu Carp, Universitatea București, membru fondator al Fundației Creștin Democrate. În cadrul seminarului s-a atras atenția asupra faptului că „Sighișoara este renumită pentru că este locuită, nu trebuie pierdută această calitate în favoarea turismului”.
S-a precizat totodată că noi suntem cei care trebuie să ne facem ordine acasă , iar dacă avem „carcase” de clădiri să le folosim. S-a făcut astfel referire la „clădirea CEC-ului” ce zace ca o relicvă de câțiva ani în centrul orașului. Dr. Petru Oprean a reiterat ideea acordări unei funcționabilități acesteia, aceea de sediul pentru Primărie în centrul orașului, aproape de cetățeni, în sediul actual al Primăriei urmând a funcționa o Universitate româno-germană. Idee a fost agreată de către profesorii arhitecți prezenți la eveniment, însă problema va trebui tranșată la nivel local. Lucrările din cadrul seminarului s-au încheiat cu o vizită în Archita, la șantierul de restaurare al cetății fortificate și viitor sediu al unui centru regional UNESCO.

Anca Maria Radu – JSR