La 21 iunie 2013, în sala mică a Primăriei Sighișoara a avut loc evocarea marelui etnofolclorist Gheorghe Cernea (născut la 29 octombrie 1898) cu ocazia împlinirii în acest an a 115 ani de la nașterea sa și a surorii sale Rozalia Cernea, cunoscut rapsod, poetă populară, originară din satul Paloș, care de 25 de ani își doarme somnul de veci în cimitirul din Albești (Mureș). Organizat de către directorul Muzeului de Istorie Sighișoara Nicolae Teșculă, evenimentul cultural a avut invitați deosebiți: o delegație de la Muzeul de Etnografie Brașov în frunte cu directorul Ligia Fulga – fondatoarea, cu sprijinul urmașilor etnofolcloristului, a Muzeului „Gheorghe Cernea” Rupea; doamna Adriana Antihi – fost director al Muzeului din Sighișoara, octogenara Olimpia Radu – nepoata lui Gheorghe Cernea și fiica Rozaliei Cernea, lt.col. (rz) Alexandru Teodoreanu – nepotul Rozaliei Cernea, domnul prof. Gheorghe Drăgan – directorul școlii Octavian Goga ș.a. S-a vorbit despre istoria Muzeului „Gheorghe Cernea” din Rupea, necesitatea înființării la Sighișoara, în cadrul Muzeului de Istorie, a unei secții de etnografie românească care să poarte numele etnofolcloristului „Gheorghe Cernea”, a cărei ultimă dorință a fost ca toate obiectele care s-au mai păstrat (la muzeele din Mediaș și Sighișoara) din impresionanta sa colecție să-și afle loc într-o secție a Muzeului Municipal Sighișoara, lucru posibil într-un viitor apropiat prin colaborarea între muzeul din Brașov cu cel sighișorean și cu urmașii etnofolcloristului (unde să fie evidențiată și personalitatea poetei Rozaliei Cernea).
După cum a subliniat dr. Ioan-George Andron, cercetător la muzeul etnografic Brașov, „un patrimoniu necunoscut, rămâne necunoscut”. Ca, se impune o promovare asiduă a întregului patrimoniu lăsat moștenire de Gheorghe Cernea. De profesiune „publicist, conferențiar și folclorist, fost învățător-director în Paloș (fostul jud. Târnava Mare)” Gheorghe Cernea ne „vorbește din mormânt” prin documentele descoperite de către rudele sale în arhivele CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității), mărturisindu-ne despre clipele groaznice trăite de el și de sighișoreni în anii 1946-1948. Despre unele din clipe de coșmar trăite în acea perioadă, ne-a povestit nepoata etnofolcloristului, Olimpia Radu, martor ocular, care a suferit mult atunci, fiind și arestată pentru încercarea de a salva obiectele de patrimoniu din colecția lui Gheorghe Cernea.
Multe din aceste mărturii se regăsesc și în serialul cu 5 episoade „Pledoarie pentru înființarea unei secții de etnografie românească la Sighișoara” publicat în Jurnalul Sighișoara Reporter (în 2013) sub semnătura nepotului lui Gheorghe Cernea, lt.col.(rz.) Alexandru Teodoreanu. Astfel și directorul muzeului sighișorean Nicolae Teșculă a vorbit despre necesitatea continuării lucrărilor de restaurare și consolidare a clădirii destinate Secției Etnografice Românești „Gh. Cernea”.
La acest eveniment s-au pus bazele unei colaborări între Muzeul de Etnografie Brașov, Muzeul de Istorie Sighișoara și urmașii etnofolcloristului Gheorghe Cernea în scopul valorificării moștenirii cultural-spirituale lăsate de etnofolclorist românilor, începută cu înființarea Muzeului Etnografic din Rupea „Gheorghe Cernea” (2008) și continuând cu crearea Secției de Etnografie Românească la Sighișoara.
Prof. Eugenia Cimborovici – Teodoreanu – JSR
