Meșteșugari în Cetatea Medievală

       Timp de câteva zile, de joi și până inclusiv sâmbătă Cetatea Medievală a fost animată. Piața Muzeului a fost locul de întâlnire a meșteșugarilor din toate colțurile țării cu cumpărători sighișoreni și cu turiști din țară și străinătate. Au răspuns cu toții invitației organizatorilor celei de-a IX-a ediții a Târgului Meșteșugarilor. Produse autentice de artă populară au putut fi admirate și cumpărate de la târg iar doritorii au putut chiar învăța arta vechilor meșteșuguri în cadrul atelierelor de creație.
Ne-au încântat privirile cu produsele lor meșteri populari din județele Cluj, Sibiu, Bistrița, Alba, Brașov, Maramureș, Harghita, Covasna, Suceava, Vâlcea. Au adus cu ei ouă încondeiate, aranjamente florale, împletituri, picturi pe lemn, săpunuri ecologice, broderii, bijuterii lucrate manual, turtă dulce, agende personalizate, curele și alte accesorii din piele.
Și meșterii populari sighișoreni au fost prezenți la Târgul Meșteșugarilor alături de cei 46 de participanți din toate județele țării. Din Sighișoara au fost prezenți la târg 4 meșteri populari cu: aranjamente flori, sculpturi lemn, articole de papură, broderii, cusături populare, curelărie.
Covaci Ana Maria meșteșugar sighișorean, participă de câțiva ani la târg cu decorațiunile sale florale și spune că aranjamentele ei înfrumusețează casa și au o durată de viață de minim 3-4 ani.
„Am venit la târg cu aranjamente de flori uscate. De patru ani am această îndeletnicire iar față de anul trecut am schimbat stilul în sensul că folosim multe material naturale iar decorațiunile sunt realizate pe suporți de lemn, uscați și lăcuiți. Capetele de flori sunt lucrate manual și nu se pot găsi în magazine fiind produse unicat. Am clienți care mă știu de mulți ani iar clienții noi mă pot găsi și pe internet, Realizăm decorațiuni pentru interioare dar și pentru diverse evenimente, chiar și pentru nunți.”
Ceea ce am găsit la târg cu greu putem găsi în magazine. La târg s-au comercializat produse realizate manual cu trudă și migală. A fost și cazul săpunurilor aduse de un meșteșugar din Odorhei. Cu doar 10 lei acesta și comercializat săpunurile cu castraveți, cătină, lavanda, ardei, săpunurile cu nămol de Sovata, cele cu sare de Praid dar și săpunurile prăjitură a căror aromă i-a încântat pe toți cei care le-au mirosit. Producătorii au declarat că sunt săpunuri naturale realizate pe bază de glicerină.
„Am venit cu săpunuri naturale, printre acestea și săpunuri medicinale. Sunt produse prin metoda la rece. Nu folosim nici coloranți, nici conservanți, conțin uleiuri, lapte de capră. Sunt săpunuri cu plante medicinale, cu gălbenele, de urzică și mușețel.”
Nu doar săpunurile au reprezentat atracția târgului aducând o notă de inedit prin ingredientele utilizate ci și lumânările decorative realizate dintr-o ceară specială ce nu permite să iasă fum la aprindere sau pe parcursul arderii lor. 
„Am venit la Sighișoara cu lumânări decorative. Noi suntem producătorii și nu lucrăm cu parafină. Lucrăm cu o ceară mult mai specială, e o ceară extrasă din fructul de palmier. Suntem foarte mulțumiți de calitatea produsului, pentru că arderea este fără fum și timpul este îndelungat în comparație cu parafina și nu sunt nocive pentru sănătate. O singură lumânarea are nevoie de zi de muncă practic.”
Chiar dacă sunt realizate din ceara de palmier, un produs biodegradabil ce nu scoate fum, lumânările au putut fi achiziționate la prețuri accesibile intre 5 si 20 lei, în funcție de model și complexitatea realizării lui. Tot în cadrul târgului la prețuri ceva mai mari s-au găsit agendele personalizate, lucrate manual, cu coperte unicat. 
„Am venit de la Alba Iulia cu agende lucrate manual, cu coperte cusute manual și cu câte un gând bun pe fiecare pagină și asta le dă fața de agendă în care poți scrie pornind de la aceste gânduri bune. E pus suflet în ele, se pot personaliza pe sufletul fiecăruia.”
Prin intermediul Târgului Meșteșugarilor sighișorenii care au dorit să simtă atmosfera Maramureșului au putut-o face fără a fi nevoiți să plece din oraș și să cheltuie bani pentru o astfel de excursie, vizitând standul unui meșteșugar din zonă. 
„Am venit la târg din Săpânța Maramureș cu țesături, am venit cu pălării, cergi, păpușile reprezentative, prosoape, fețe de masă, trăistuțe, să vadă lumea adevărata față a Maramureșului. Frumos este și să vizitezi Maramureșul.”
Schimbând registrele, pentru că însăși Târgul se caracterizează printr-o mare diversitate, la târg, s-au comercializat nu doar produse tradiționale românești ci și tablouri realizate în tehnica String Art, o tehnică relativ nouă preluată de peste hotare.
„Acum vreo 5 ani la un târg meșteșugăresc am văzut că cineva realiza produse similare. M-am apucat să studies și am ajuns într-un punct, e loc de dezvoltare. Mai întâi e necesară o idee, apoi puțină prelucrare pe calculator, apare un prototip, se printează acesta și apoi pe o bucată de lemn se trasează conturul punctelor care unite vor da produsul final. Se bat cuie, se întind ațe, având modelul în față, finisare însemnând vopsire capete cuie, rame care să se asorteze din punct de vedere  coloristic.”
Realizarea unui tablou i-a luat meșterului între 2-3 ore și chiar 2-3 zile în funcție de gradul de dificultate. Cu toate acestea tablourile realizate în tehnica String Art au putut fi cumpărate de la Târgul Meșteșugarilor la prețuri cuprinse între 15 și 80 lei.
De la ediția de anul acesta a Târgului Meșteșugarilor nu au lipsit atelierele de creație iar unii meșterii au venit cu atelierul mobil și au realizat produse la cererea publicului căruia i-a dezvăluit detalii ale creației meșteșugărești. A fost și cazul unui sticlar ce a venit cu un atelier mobil în Cetate pentru a prezenta și altora tehnica sa inedită de realizare a obiectelor din sticlă.
„Încânt privirile trecătorilor cu minunățiile acestea care se pot realiza din sticlă. Și la noi în țară încercăm să ducem tradiția mai departe. Este o meserie veche adusă de sași, meserie nobilă, o artă a focului. Am venit cu un studio mobil live pentru ca trecătorul să poată vedea cum se execută aproape toate produsele, În cadrul sticlăriei mobilee, a sticlăriei la flacără se poate realiza orice. Dacă vine clientul și vrea să realizez o broscuță, un tăuraș sau un semn zodiacal vine lângă mine și vede cum se realizează aceste minunății.”
La prețuri pornind de la 5 lei animăluțe în miniatură realizate din sticlă, sau diverse semne zodiacale până la 50 lei diverse decorațiuni din sticlă toate au putut fi cumpărate de la acest meșteșugar.
La Târgul Meșteșugarilor ce s-a desfășurat la sfârșit de săptămână în Cetatea Medievală au putut fi cumpărate produse inedite hand made. A fost și cazul produselor realizate de un artist venit la Târg tocmai din Mehedinți, Strehaia.
„Am venit la târg cu icoane bizantine pe scoarță de copac, cu peisaje din lumea satului, portrete de țărani, duhovnici, bătrâne, lucruri ce țin de tradiția și cultura populară autentică românească. Printre lucrurile inedited aduse de mine se află și pictura pe scoarță de platan în manieră bizantină. În trecut nu exista piele sau hârtie iar scoarța de platan imită foarte bine pielea pentru scris și pictat. Am adus și lucrări pe coajă de ouă, icoane sub formă de mozaic cu un farmec aparte.” 
Arta picturii bizantine realizată pe diferiți suporți, de la lemn până la coji de ouă, nu s-a putut învăța doar din cărți și școli, potrivit artistului plastic fiind necesare și ore de ucenicie. Chiar dacă picturile sunt inedite, unele realizate pe scoarță de platan și altele pe coajă de ou, unele au avut prețuri chiar accesibile, de la 5 până la 100 lei. La Târgul Meșteșugarilor a fost adus și obiceiul încondeierii ouălor tocmai din Bucovina.
„Am adus ouă naturale încondeiate de noi de familie. În general un ou de rață se încondeiază în 3-4 ore, de gâscă în 5-6 iar de struț poate și câteva zile. Pentru a nu se pierde tradiția mergem în toată țara la târguri ale meșteșugarilor și încercăm să le promovăm și să le vindem.”
Ouăle încondeiate au putut fi cumpărate de la târg la prețuri cuprinse între 10 lei oul de rață, 20 lei oul de gâscă și până la 180 și chiar 200 lei oul de struț. Petronia Popa directorul executiv al Fundației ne-a declarat că rolul târgului este acela de a transmite mai departe tinerei generații cunoștințe despre tradițiile și arta populară din zonă și din România.
„Rolul târgului este să aducă culoare, să aducă bucurie tuturor celor ce vin aici și totodată să ofere tinerei generații cunoștințe despre tradiție, despre creativitatea populară, despre toate produsele și de ce nu despre arta populară din toată România. Anul acesta suntem doar cu sponsorii care ne susțin de atâția ani și cărora le mulțumim din suflet pentru că datorită lor putem avea bucuria organizării acestui eveniment din 4,5 6 iulie în fiecare an.”
Și voluntariatul a fost prezent anul acesta la Târgul Meșteșugarilor ce s-a desfășurat în Cetatea Medievală. De la vârste mici tinerii sighișoreni sunt încurajați să se implice în organizarea târgului. A fost și cazul lui Dudu un tânăr elev în clasa a VIII-a ce se declara mulțumit că a putut ajuta  meșteșugarii să se instaleze pentru acest târg.
„Este interesant să ajuți oamenii pentru că faci un lucru foarte bun. Am ajutat meșteșugarii să se instaleze, să își pună marfa pe mese, ne-a declarat tânărul voluntar.”
Daciana Cuc, artist plastic s-a declarat mulțumită de activitatea tinerilor voluntari și spune că tânărul voluntar chiar a ajutat-o. „Vreau să spun, că el face absolut tot ce îl rogi de la cumpărat apă sau mâncare. E un băiețel eficient și ne este de ajutor precum sunt și ceilalți voluntari .”
Potrivit Oanei Mehedin, director al proiectului Târgului Meșteșugarilor, prin organizare acestui târg a adus meșteri populari din diferite zone ale țării, oferindu-le posibilitate de a se întâlni, a comunica, de a avea ocazia să își expună și să își vândă obiectele de artizanat într-un spațiu deosebit, cum este Cetatea Sighișoara.
„Așa cum știm din istoria locală Cetatea Sighișoarei a fost construită și dezvoltată de către breslele meșteșugărești. Timp de sute de ani, piața centrală a cetății a fost așa cum îi sugerează și numele o piață unde puteai cumpăra bunuri realizate manual, de o calitate deosebită. Meșteșugarii transmiteau meșteșugurile de la o generație  la alta, astfel tradiția meșteșugărească se perpetua din tată în fiu. Azi datorită industrializării, a evoluției tehnicii, au rămas puțini interesați să deprindă meșteșugurile populare, iar generația în vârstă care mai păstrează aceste meșteșuguri nu beneficiază de suficient sprijin pentru a putea menține vii aceste tradiții. Prin organizare acestui târg ne-am propus să aducem meșteri populari din diferite zone ale țării, oferindu-le posibilitate de a se întâlni, a comunica, de a avea ocazia să își expună și să își vândă obiectele de artizanat, dar totodată să organizăm demonstrații, mici ateliere de creație în care meșteșugarii să poată transmite arta  meșteșugului lor tinerei generații.”

Anca Maria Radu – JSR