Aproximativ 300 de persoane au participat sâmbătă seară la Business Event 2014, bal organizat de Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Sighișoara, ajuns în acest an la cea de-a treia ediție. Oameni de afaceri, familiile acestora și invitați din sectoare diverse de activitate au lăsat grijile deoparte timp de câteva ore pentru a se simți bine și socializa într-un mediu pe cât de select, pe atât de ospitalier cu toți participanții.
Chetă pentru Veronica
Una din principalele gazde a fost Neagu Minoriu, președintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Sighișoara, care le-a propus participanților să contribuie la soluționarea unui caz medical al unei fetițe în vârstă de opt ani de ani din municipiu. „Am dorit ca acest eveniment să fie de o calitate superioară, fapt pentru care am făcut eforturi alături de colectivul restaurantului „Imperial.” Ne bucurăm de prezența unor invitați speciali, solistul Aurel Tămaș, Ilie Nicolov și grupul Compact. Sper să fie o seară de neuitat. În general, acest eveniment nu e unul caritabil, ci e organizat pentru ca oamenii de afaceri și colaboratorii lor să se întâlnească și să socializeze. Totuși, pentru că avem în oraș o fetiță pe nume Veronica, iar cazul ei a fost destul de mediatizat, având nevoie de o intervenție chirurgicală în străinătate, care necesită o sumă mare de bani, organizăm o chetă pentru a o ajuta pe Veronica”, a afirmat Neagu Minoriu.
40 de firme cu o singură voce
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Sighișoara funcționează de trei ani, din dorința de a reprezenta interesele societăților mai mici în relațiile cu autorităților locale, și nu numai. „Noi ne-am reconstituit, am revigorat această organizație în urmă cu trei ani, din cauza necesităților, lipsurilor și dificultăților pe care le-am întâmpinat în activitatea noastră. De fapt, interesul și scopul comun al organizației noastre este de a reprezenta interesele societăților comerciale în legătură cu organele puterii de stat, cu Primăria și alte instituții de stat, deoarece dacă fiecare firmă rămâne separată la nivel de organizare nu putem fi o forță, să ne spunem problemele pe care le avem. Deocamdată, organizația noastră este constituită din reprezentanți ai aproximativ 40 de firme din zonă, pe diferite domenii de activitate, începând de la producție, servicii, turism și agricultură”, a precizat Neagu Minoriu.
Nevoia de fonduri europene
Referindu-se la greutățile cu care se confruntă IMM-urile din zonă, Neagu Minoriu a amintit necesitatea atragerii de fonduri europene pentru firmele sighișorene. „Firma pe care o conduc este din domeniul construcțiilor. După noi este un lanț care se dezvoltă: servicii, comerț, turism și așa mai departe. E un domeniu în care ne confruntăm cu lipsă de lucrări. Ne-am propus în 2013 să dăm o mână de ajutor Primăriei, pentru a putea atrage mai multe fonduri europene pe perioada 2014-2020. În acest sens am depus niște inițiative în Consiliul Local, rămase deocamdată la sertar. Propunerea noastră era să fie angajate niște firme de consultanță care să se ocupe de scriere de proiecte, acesta fiind și unul dintre principalele obiective ale noastre în anul 2014. Inițiativa noastră a fost prezentată și în Consiliul Local și din păcate s-a dat acordul de principiu dar încă nu a devenit proiect de hotărâre ca să se poată publica pe SEAP o licitație pentru firmele de consultanță. Bani europeni sunt și e păcat să nu fie accesați. Nu îi furăm, sunt bani de care Sighișoara chiar are nevoie și dacă la noi în municipiu vin bani, se dezvoltă și construcțiile, alte servicii, turismul. Personal m-am implicat în această organizație din considerentul că dacă nu facem nimic, nu se întâmplă nimic”, a arătat președintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Sighișoara.
Primăria, aproape de mediul de afaceri
Primăria municipiului Sighișoara a fost reprezentată de viceprimarul Dan Bândea, care a subliniat interesul autorităților locale pentru ca firmele locale, în special IMM-urile, să se dezvolte și să aducă plusvaloare economiei locale. „Primăria și Consiliul Local Sighișoara sunt foarte atente la nevoile mediului de afaceri deoarece pe lângă impozitele și taxele generate la bugetul local de către firme, acestea sunt un motor trainic al economiei locale, în special societățile care generează nu numai locuri de muncă, ci și plusvaloare. Consiliul Local Sighișoara a primit recent o inițiativă de a înființa un birou pentru accesarea de fonduri europene din partea Consiliului Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Sighișoara. Propunerea a fost votată în principiu și sunt sigur că va urma și o hotărâre de Consiliu Local în acest sens”, a declarat viceprimarul Dan Bândea.
21,5 IMM-uri la mia de locuitori
Invitatul special al oamenilor de afaceri sighișoreni a fost Marian Miron Tibișor, vicepreședinte al Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, structură care are în spate peste 300.000 de angajați și peste 7% din angajatorii din România. „Patronatul nostru este reprezentativ la nivel național, conform Legii 62 din 2011. Avem peste 7% dintre angajatori în structură, ceea ce înseamnă 330.000 de angajați. În strategia noastră pentru perioada 2014-2020 ne-am propus să creștem numărul de IMM-uri la mia de locuitori, cred că știți că suntem la 50% din media Uniunii Europene la acest domeniu, vrem să creștem pătura de mijloc a societății care în ultima perioadă a avut mult de suferit și doresc să vă felicit că ați rezistat în condițiile actuale ale crizei și sunteți prezenți aici. Să știți că după un an de muncă merităm să ne și distrăm puțim. De asemenea, felicit membrii care au organizat acest eveniment, pentru continuitatea lui”, a spus Marian Miron Tibișor.
Potrivit acestuia, ținta Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România pentru următoarea perioadă este creșterea de la 21 la 40 de IMM-uri la mia de locuitori. „Acum, la mia de locuitori suntem 50% din media Uniunii Europene. Vrem ca în următorii ani să creștem cu 15-20% numărul de IMM-uri, iar pârghiile prin care încercăm să creștem sunt unele care depind de noi, de patronat. Din experiența noastră o cedăm spre alții și îi consiliem să își facă o firmă. Sunt programe de finanțare atât pe proiecte structurale cât și pe bugetul Agențiilor Județene de Ocupare a Forței de Muncă prin care se consiliază și se școlesc șomerii sau cei care doresc să își deschidă o afacere. Noi, în România, avem 21,5 IMM-uri la mia de locuitori. Media în Europa este de peste 40”, a afirmat Marian Miron Tibișor.
Clasa de mijloc, insuficient dezvoltată
Totodată, dezvoltarea clasei de mijloc reprezintă un alt obiectiv major al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. „Măsurile pentru dezvoltarea clasei de mijloc în România sunt simple: trebuie un cadru legislativ stabil, măsuri fiscale care să nu se schimbe măcar pe o legislatură, care să îți permită să îți faci un plan de afaceri, să îți permită să te dezvolți. Nu vrem facilități fiscale, vrem un cadru normal care să se aplice și firmelor românești și celor străine”, a explicat Marian Miron Tibișor.
Turismul, insuficient pentru dezvoltare
Vicepreședintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Sighișoara, Schuller Ștefan, a vorbit atât în calitate de om de afaceri, cât și de reprezentant al mediului de business din Sighișoara. „Am o tipografie și câteva magazine de papetărie, rechizite, birotică. Am accesat un fond prin programul Minimis și sper să retehnologizăm partea de tipografie. Automat, accesând fonduri prin acest program va trebui să mai facem angajări, să suplimentăm personalul”, a afirmat Schuller Ștefan.
Potrivit acestuia, turismul este insuficient pentru ca municipiul Sighișoara să se dezvolte în conformitate cu potențialul real de care dispune. „Noi practic promovăm interesele membrilor noștri în relațiile cu administrația locală, cu Consiliul Local, am organizat și continuăm să organizăm activități de pregătire profesională, de pregătire a forței de muncă, de asimilare a forței de muncă pe plan local, organizăm seminarii, cursuri, ne întâlnim lunar pentru a dezbate problemele cu care ne confruntăm. Am serioase rezerve vis a vis de ce va fi, deoarece se pare că va fi un an dificil. Cu toate că media susține că se va relansa economia, nu văd pe ce criterii, din moment ce fiscalitatea se aude că se va majora în loc să se relaxeze, locurile de muncă din păcate sunt tot mai puține, orașul este mic, nu are o deschidere grozavă față de ceea ce se întâmplă pe plan național și numai din turism din păcate Sighișoara nu poate să trăiască. Ar trebui dezvoltate și alte ramuri, pentru că deși ești oraș turistic nu poți asigura astfel necesarul de pe piața forței de muncă. Asta este temerea mea”, a subliniat Schuller Ștefan.
Creștere de 50% a producției estimată la Cableteam
Administratorul Cableteam SRL Sighișoara, Karl Martin Schuster, a făcut o scurtă radiografie a activității din 2013 și a estimat o creștere a producției cu până la 50 de procente în exercițiul financiar 2014. „În cursul anului 2013, în prima parte a anului, societatea noastră nu a avut rezultate foarte bune deoarece comenzile din Germania de care depindem în proporție de 80% nu erau foarte multe, dar în a doua jumătate a anului a început să crească foarte mult volumul comenzilor și ne-am revenit, astfel încât perspectivele pentru anul 2014 sunt foarte bune. Avem comenzi foarte multe și extindem activitatea. Am început să punem în funcțiune locația a doua, fosta spălătorie de lână care a fost utilată și utilajele n-au fost puse în funcțiune din lipsă de comenzi. Având însă foarte multe comenzi acum, am început să punem în funcțiune și această unitate, astfel încât credecm că pe parcursului anului 2014 producția va înregistra o creștere de 30%, chiar până la 50% față de nivelul anului 2013. În prezent avem 320 de angajați și în perspectivă intenționăm să înființăm încă 40-50 de locuri de muncă în cursul anului 2014”, a menționat Karl Martin Schuster, membru de onoare al Consiliului Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Sighișoara. „La nivel de țară, cred că fiscalitatea este cea mai mare problemă. La acest capitol, la noi e mult mai mare decât cea din Germania, mă refer în primul rând la impozitul pe salarii care e cu aproximativ 30% mai mare în România decât în Germania. În acest domeniu ar trebui făcut ceva, să se reducă fiscalitatea”, a mai punctat administratorul Cableteam Sighișoara.
Genți revoluționare la Parat Ro
Directorul general al Parat Ro SRL Sighișoara, Siklodi Denes, și-a manifestat încrederea în deschiderea adouă linii noi de producție în vitorul apropiat. „Noi avem planuri destul de îndrăznețe, în primul rând vrem să ne extindem și sper ca la finele acestui an intenția să se și concretizeze. Chiar săptămâna trecută am mai făcut angajări. Eu am declarat mereu că sunt adeptul pașilor mărunți. Mărunți și siguri. Avem de gând să aducem două linii noi de producție cu totul diferite față de obiectul actual de activitate. După cum se știe, Parat Ro Sighișoara e cunoscut pentru genți pentru scule, laptopuri, domeniu în care suntem lideri europeni. Încet, încet o să ne diversificăm, o să aprofundăm mai mult industria auto, domeniu unde noi avem tradiție și în momentul de față avem produse pentru industria auto. Pentru industria din Sighișoara vor fi una sau două linii noi de ambutisare de mase plastice, cea ce la noi în oraș nu există deocamdată”, a declarat Siklodi Denes.
Perspectivele anului 2014 se anunță a fi optimiste pentru Parat Ro SRL Sighișoara, care va participa la începutul lunii martie, cu o generație revoluționară de genți, la un târg de renume organizat în orașul german Koln. „Săptămâna trecută am produs primele mostre din noua generație de genți care sunt dintr-un material nou, pentru care avem exclusivitate. Imaginați-vă un material de o grosime de doi milimetri care oricât de mult te-ai strădui să îl spargi cu ciocanul n-ai nicio șansă. Dar nu aceasta e cea mai mare caracteristică sau avantaj al acestui material. Avantajul lui e că e foarte ușor și reduce greutatea genții cu circa 30%. Aceste genți vor fi prezentate la Târgul Internațional de la Koln din perioada 10-13 martie, unde firmele care se respectă vin cu noutăți, iar noutatea noastră pentru târgul respectiv e noua generație de genți care din primele sondaje prind foarte bine pe piață. Gențile au fost deja prezentate firmelor colaboratoare și impresia a fost foarte bună, mai ales unul dintre modele, varianta modernă a vechii cutii de scule a tâmplarilor, cea din lemn pe care o știe toată lumea dreptunghiulară, cu mâner”, a explicat Siklodi Denes.
Lipsa de seriozitate, pusă la colț
Administratorul societății Agoref SRL Daneș, Gheorghe Albu, a făcut o scurtă prezentare a firmei pe care o reprezintă, arătând că domeniul gestionării deșeurilor reprezintă un real barometru al vieții economice. „Recuperarea și folosirea materialelor constituie un segment important al activității economice în care România are câțiva pași de făcut pe linia apropierii performanțelor de celelalte țări europene. Problemele sunt diverse, începând de la cele interne care țin de puterile noastre, continuând cu cele de conjunctură sau de ansamblu, pe care le conștientizăm într-o mai mică sau mai mare măsură. Cred că fiecare agent economic are o gamă de probleme care au un subiect comun. Cred că majoritatea agenților economici se confruntă cu efectele crizei economice prelungite care eu, personal, le-am simțit prin natura activității. Noi suntem conectați la o categorie de parteneri care ne transmit pulsul vieții economice. Ca să fiu sintetic, calitatea și cantitatea deșeurilor pe care le generează agenții economici arată pulsul vieții economice. Agenții economici puternici generează cantități mari, iar agenții economici mai slabi sau cu anumite tipuri de probleme generează cantități mai puține. Anul 2013 din acest punct de vedere ne arată unele semnale de scădere activității economice. Din acest punct de vedere putem fi comparați cu un barometru al activității economice”, a declarat Gheorghe Albu.
Totodată, omul de afaceri din Daneș a punctat și un aspect mai puțin plăcut al activității, și anume problemele legate de neonorarea serviciilor prestate de către unii clienți, încurajați de pasivitatea inexplicabilă a instituțiilor statului. „Problemele pe care le avem sunt cele legate de încasări, fiindcă din paleta partenerilor noștri sunt unii cu posibilități mai puternice, alții cu posibilități mai puține și unii cu rea intenție, cu o atitudine mai puțin serioasă, iar din acest punct de vedere consider că nu suntem protejați suficient de bine de aparatul de stat. Faci servicii confirmate în acte și lipsesc încasările”, a afirmat Gheorghe Albu.
Fiscalitatea mare, sufocantă pentru afacerile mici
La Business Event 2014 a fost prezentă și Ionela Balas, femeie de afaceri care răspunde de destinele a două firme, de formare profesională respectiv de consiliere și consultanță. „Am o firmă de formare profesională și o firmă de consiliere și consultanță. Nu pot să spun că firmele merg foarte bine, dar supraviețuiesc. Pentru mine, anul 2013 a fost unul bun, chiar foarte bun și sper ca și anul 2014 să fie la fel. Nu am avut profituri extraordinare, dar am supraviețuit”, a precizat Ionela Balas. „Cea mai mare problemă pentru firmele mici cred că sunt taxele. Sunt foarte multe taxe și foarte mari. Dacă aș avea pârghiile necesare, aș face schimbări în primul rând în domeniul fiscal și în al doilea rând aș găsi soluții pentru oferirea de noi locuri de muncă, mai ales pentru tineret. De asemenea, sunt de părere că e nevoie ca toate cursurile de formare profesională să fie reale. Nu să obții o diplomă foarte ușor și în momentul în care începi să practici o meserie să nu știi cu ce să începi, pe asta trebuie insistat, pe seriozitate și totodată consider că ar trebui protejați micii investitori pentru că nimeni nu se îmbogățește din afacerile mici și după cum știm întreprinderile mici sunt motorul unei economcii sănătoase”, a completat Ionela Balas.
Oamenii de afaceri, felicitați de Aurel Tămaș
Buna dispoziție a celor prezenți la balul organizat la Restaurantul „Imperial” din Sighișoara a fost asigurată de formația Compact și de soliștii Ilie Micolov și Aurel Tămaș, care i-a felicitat pe întreprinzători pentru eforturile făcute pentru a asigura locuri de muncă pentru economia locală. „Sunt bucuros că sunt invitat aici, la un eveniment al unor oameni care sincer, trebuie să spun, poate că ar trebui mai mult să fie băgați în seamă, sprijiniți, ajutați, pentru că în orice societate, de oriunde ar fi, dacă cei din clasa de mijloc nu produc, nu dau salarii, atunci acest lucru se vede la nivelul de trai”, a transmis Aurel Tămaș.
autor: Alex Toth
preluat din www.zi-de-zi.ro
