Începând cu acest an, în România pot să cumpere teren și cetățeni străini. Străinii cultivă terenul din țara noastră, profitând de pământul roditor și mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în țările de origine!
România este singura țară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricții la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafața arabilă a țării de 10 milioane de hectare este acum deținută de străini cu acte sau fără. [...]
O întrebare îngrijorătoare: Având în vedere că momentan, 1/7 din suprafața agricolă a județului Mureș este deținută de străini, care au cumpărat aceste terenuri prin intermediul unor societăți mixte româno-străine, oare cât teren va rămâne în proprietatea românilor, odată ce străinii vor avea acces nelimitat la pământul patriei, putându-l cumpăra ca simple persoane fizice?
PUNCTUAL. JUDEȚUL MUREȘ
Începând cu acest an, în România pot să cumpere teren și cetățeni străini. Până la această dată, legea nefiind promulgată de președintele țării, nu s-a înregistrat un interes deosebit din partea străinilor pentru terenurile agricole de la nivelul județului Mureș, a afirmat Liviu Timar, directorul Direcției Agricole Mureș.
Pe de altă parte, săptămâna trecută, Camera Deputaților a adoptat proiectul Legii terenurilor agricole. Cât teren este în prezent deținut de străini la nivelul județului, precum o prospectare a viitorului din acest punct de vedere, citiți în rândurile care urmează…
La nivelul județului Mureș, până la sfârșitul anului 2013, au fost cumpărate de către străini, în jur de 6.000 de hectare de teren agricol. Având în vedre faptul că suprafața agricolă a Județului Mureș este de 414.525 de hectare, reprezentând 61,7 % din suprafața totală a județului, străinii au cumpărat până acum 14,4% din suprafața agricolă a județului.
„Sunt cetățeni străini care au cumpărat teren și-l lucrează – avem olandezi, nemți, francezi, italieni. De exemplu, la Bărboși este un olandez care are animale: are 270 – 280 de capete de bovine”, a arătat ing. Liviu Timar, director executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Mureș.
Apoi, „prin programul de reconversie a plantațiilor viticole unii investitori străini au plantat viță de vie în județul Mureș – francezi, italieni, nemți și austrieci: e zona Târnavelor, la Mica, Hărănglab, la Băgaciu și la Batoș”, a precizat Liviu Timar.
Cum au reușit acești străini să cumpere teren agricol? Prin intermediul unor societăți mixte româno-străine.
FONDURI DE INVESTIȚII
Totodată, Liviu Timar a menționat despre niște fonduri de investiții, cu proprietari necunoscuți, care au ca scop cumpărarea de teren în județul Mureș: „Sunt niște fonduri de investiții despre care nu se știe cine este în spatele lor, se pare că sunt fonduri de investiții străine, care cumpără la nivelul județului. Astfel, au fost cumpărate terenuri în zona Ludușului, în jur de 600 de hectare, sau la Fărăgău – 350 de hectare. Terenurile respective sunt cumpărate de aceste fonduri de investiții, iar o parte din aceste terenuri au fost date în arendă la fermieri români”, a declarat ing. Timar.
ȘANSE SLABE PENTRU ROMÂNI
Directorul DADR Mureș, Liviu Timar, consideră că, deși până la această dată nu s-a observat, începând cu 1 ianuarie 2014, o tendință de creștere a străinilor care să vină să cumpere teren în județul Mureș, numărul străinilor care vor cumpăra teren va crește după ce Legea terenurilor agricole va fi promulgată de către președintele țării.
Totodată, Liviu Timar consideră că cel mai bine ar fi ca pământul să rămână în proprietatea românilor, pentru un mai bun control asupra locului de desfacere a produselor recoltate de pe terenurile agricole mureșene, fiind vorba despre asigurarea securității alimentare a României: „Din punctul meu de vedere, ideal ar fi să cumpere fermierii români. Legat de acest lucru se încearcă să fie stimulați fermierii români să poată să cumpere teren. Valoarea terenului deja a crescut, făcând presiune străinii. Dar, fermierii noștri încă nu au puterea financiară să investească în teren. Fermierii noștri nu pot să concureze cu fermieri sau alte fonduri din străinătate care-și permit să dea 1.000, 2.000 sau 4.000 de euro pe hectar.
De aceea, se încearcă ca fermierii români să poate să acceseze niște credite, iar o parte din credite să fie garantate de fondul de garantare a creditului rural”.
Referitor la siguranța alimentară, Președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, a spus că străinii cultivă terenul din țara noastră, profitând de pământul roditor și mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în țările de origine.
SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ LEGEA A TRECUT CU 256 DE VOTURI PENTRU
Conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piața funciară, astfel încât cetățenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricții terenuri agricole.
Săptămâna trecută, Camera Deputaților a adoptat, cu 256 de voturi „pentru”, 51 de voturi „împotrivă” și 20 de abțineri, proiectul Legii terenurilor agricole.
Potrivit proiectului adoptat de deputați, cetățenii și persoanele juridice aparținând unui stat membru al Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European sau Confederației Elvețiene pot achiziționa teren agricol în România în condiții de reciprocitate.
Singurele restricții au fost impuse doar în cazurile evidente de siguranță națională: „Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 de km față de frontiera de stat și țărmul Mării Negre, către interior, precum și cele situate în extravilan la o distanță de până la 2.400 de metri față de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naționale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, prin structurile interne specializate menționate la art. 6 alin.(1) din Legea nr.51/1991 privind siguranța națională a României, cu modificările ulterioare”, precizează proiectul de lege.
OBLIGATIVITATEA NEOBLIGATORIE
De ce trebuie țara să accepte vânzarea către străini a terenurilor agricole? Răspunsul e simplu: pentru că așa ne-a impus UE. Dar, se pare că nu toate statele membre au aceeași percepție asupra cuvântului obligatoriu. Astfel, site-ul BadPolitics a arătat că „România este singura țară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricții la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafața arabilă a țării de 10 milioane de hectare este acum deținută de străini cu acte sau fără. [...] De menționat este faptul că românii nu dețin nici măcar un hectar de teren arabil în vreo țară UE, potrivit datelor confederațiilor de agricultori. Tratatele de aderare, încheiate de țările UE lasă la latitudinea fiecărei țări problematica vânzării terenurilor către străini, acesta fiind una care ține de siguranța alimentară a fiecărui stat. [...] Țările UE care au refuzat să-și liberalizeze piața funciară și au notificat UE în consecință nu au primit nicio sancțiune”.
Astfel, în Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidență timp de 12 ani în țară pentru a putea cumpăra teren arabil. În Bulgaria, Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicției de vânzare de terenuri agricole către străini. De asemenea, Guvernul Estonian a făcut notificare către UE, iar acum a prezentat un proiect de lege care prevede că nu poți cumpăra teren în Estonia decât dacă ești cetățean estonian.
În Germania, nu poți cumpăra teren decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică dacă faci dovada că plătești taxe în republica federală.
În Franța legislația prevede că proprietarul nu poate face ce vrea pe terenul aflat în proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul național; nu mai puțin de cinci ministere trebuie să-și dea acordul pentru încheierea unei tranzacții funciare.
autor: Titi DĂLĂLĂU
preluat din www.punctul.ro
