Sighisoara




Proiecte ale satului Alma Vii

6 Noiembrie 2015

În satul Alma Vii nu ai cum sa ajungi întâmplator, căci drumul care șerpuieste printre câmpuri și petice de pădure se oprește aici. Faptul că Alma Vii nu este doar un popas pe un drum național către altă destinație a contribuit la norocul lui; satul e neatins de poluare, la margine de drum apar căprioare, iar oamenii și-au păstrat întru totul obiceiurile tradiționale ale locului. În locul ăsta rupt de lume, unde nimeni nu se grăbește, respiri aer curat și poți lua o binemeritată pauză. Satul a găzduit un Transylvanian Brunch, dovadă că merită să călătorești până aici pentru bucătaria locală. Ai și unde să rămâi peste noapte. Pensiunea Reveria Guest House îi așteaptă pe turisti cu o boltă de viță, seri acompaniate de greieri și multă, multă liniște.

Satul Vii este atestat din 1298 și a trecut prin multe schimbari, dar din fericire unele lucruri au rămas pe loc. Cele câteva familii de coloniști germani care au întemeiat satul au sadit aici ordinea, arhitectura și regulile tipic săsești. Aceste obiceiuri au rezistat bine în timp, iar rezultatele pot fi observate și astăzi, chiar dacă cei mai mulți sași au plecat din aceste locuri. În prezent, în cele 200 de case din Alma Vii trăiesc aproape 400 de persoane care au ocupații esențiale pentru trai. Locuitorii au grijă de culturi, livezi și animale, cresc albine, lucrează la atelierul de fierarie, tamplăresc, cos, brodează din pasiune și gătesc delicios, după rețete păstrate din familie. Localnicii reprezintă astazi un mix de culturi, dar și un model de armonie. Alma Vii este unul din puținele sate cu o populație activă și un patrimoniu construit bine conservat.

Fundația Mihai Eminescu Trust (MET) a început încă din 2008 să susțină prin diverse proiecte primenirea satului Alma Vii și să investească atât în fațadele caselor săsești, cât și în oamenii locului. Astfel, încet-încet, s-au reparat podul și alte lucruri trebuincioase de prin sat, s-a renovat dispensarul și s-a reabilitat magazinul sătesc. Localnicii au participat la cursuri de agro-turism, tehnici tradiționale de construcție și limbă engleză, și au primit consultanță pentru a-și deschide și a-și gestiona mici afaceri locale. Proiectul cel mai complex din Alma Vii, cel care se deșfasoară chiar acum în sat, „Centrul de interpretare a culturii tradiționale Alma Vii – Reabilitarea și refuncționalizarea incintei fortificate”, a fost posibil în urma unui studiu realizat cu ajutorul MET. Acesta a scos la iveală ce-și doresc locuitorii din Alma Vii, într-un glas: restaurarea cetății frumoase din satul lor. Dupa ce lucrările de reparații vor fi gata, biserica evanghelică din Alma Vii va deveni un spațiu de exprimare artistică, de întâlnire a locuitorilor și valorificare a tradițiilor satului.

Comunitatea din Alma Vii este caracterizată în același timp de diversitate și de unitate. Diversitatea este prezentă deoarece, din punct de vedere etnic, în momentul de față satul are în componență atât locuitori de origine română cât și romă. Unitatea este însă păstrată prin faptul că cele două etnii conviețuiesc în armonie și bună înțelegere. Ceea ce în alte locuri continuă să fie din păcate un deziderat aproape idealist, în Alma Vii este o normalitate cotidiană – lipsesc cu desăvârșire conflictele interetnice, și aceasta deoarece întreaga comunitate împărtășește o întelegere foarte bine definită a „ce se face și ce nu se face” pentru o bună conviețuire, indiferent de etnia din care faci parte.

Ca atare, proiectul „Satul de sine stătător” a găsit în Alma Vii un mediu foarte potrivit pentru realizarea obiectivelor sale. Oamenii din Alma Vii s-au implicat de la bun început și s-au dovedit a fi camarazi de nădejde în toate etapele proiectului. De altfel, orice astfel de proiect nu are nici o șansă dacă pe plan local comunitatea nu acceptă schimbările necesare și nu se implică în implementarea acestora. Din fericire însa, în Alma Vii ne-a fost ușor sa desfășurăm activitățile care necesită implicarea comunității, deoarece locuitorii sunt mândri de satul lor și doresc să își aducă în mod nemijlocit contribuția la „a-l pune pe hartă”. Consiliul Factorilor Interesați, constituit din membri ai comunității locale, a fost și este un partener esențial pentru succesul proiectelor desfășurate aici – prin comunicarea de oportunități de dezvoltare, prin găsirea de soluții inovative, prin transmiterea către întreaga comunitate a celor discutate și, atunci când a fost nevoie, chiar prin depunerea de efort fizic susținut.

Dincolo însă de contextul proiectului actual, locuitorii din Alma Vii sunt oameni primitori și bucuroși de oaspeți. Cei care le-au trecut pragul pot spune că au găsit gazde pricepute și în ale gastronomiei dar și gata să stea la o vorbă și să le spună cu mândrie despre „satul lor”. Mărturie pot depune și cei mai recenți vizitatori de marcă – în septembrie 2009, un grup de meșteri mari veniți de la Shropshire Council, din Marea Britanie, au susținut timp de două săptămâni un curs practic de dulgherie și zidărie în Alma Vii. După cum ne-au spus chiar ei, au plecat încărcați de amintiri frumoase, cu prietenii strâns legate și cu promisiunea unor vizite reciproce în anii ce vor urma.

Anterior, celebru pentru podgoriile și livezile sale, satul Alma Vii a suferit masiv de depopulare și de șomaj, după exodul în masă al sașilor la începutul anilor 1990. În prezent, există 200 de case și 390 de locuitori în Alma Vii.

Satul Alma Vii este situat într-un cadru natural spectaculos, atrăgând vizitatorii atât prin frumusețea naturii, cât și prin arhitectura tradițională, care s-a păstrat aproape intactă de-a lungul secolelor.

Fiecare casă și zidul curții ei sunt zugrăvite în culori distincte și fiecare fațadă este decorată cu emblema familiei sau o zicală și cu o dată amintind de un eveniment din istoria clădirii.
Spațiul public din centrul satului este pietruit, fâșiile de iarbă din fața caselor sunt străbătute de un șanț adânc, prin care curge un mic pârâu, și peste care se trece peste podețe cioplite din lemn de stejar. Pomi fructiferi sau sălcii sunt aliniate de lungul străzii, oferind umbră gâștelor, rațelor, găinilor și câinilor adormiți. Străzile nu sunt niciodată goale, ci sunt aglomerate de oameni și animale, în special în timpul dimineții și serii.

Agricultura are încă puternice elemente tradiționale. O mare parte din mijloacele de transport sunt cele trase de cai, deși pot fi văzute tot mai multe tractoare. Vacile sunt mânate zi de zi pe pășune. La apus se întorc găsindu-și drumul spre propriile curți pentru a fi mulse. Oile se înșiră pe pajiștile îndepărtate, pe dealuri. Oile se găsesc în afara satului toate vara, cu ciobanii, care locuiesc în stâne, unde oile sunt mulse și laptele este transformat în „mingi de fotbal” de brânză moale, de culoare albă. Fânul este încă cosit și uscat în căpițe, apoi transportat cu căruța în gospodării, unde urmează să fie depozitat afară, în claie, sau în podul hambarelor. Livezile sunt cultivate la marginea satului, la care se adaugă și pomii fructiferi împrăștiați pe pășune, din a căror fructe se fac gemuri. Drumurile văilor sunt delimitate de câmpuri cultivate cu porumb, grâu, ovăz, orz, fasole, cartofi și alte culturi. Grădinile din jurul casei sunt folosite intens pentru cultivarea legumelor, plantelor medicinale și a florilor.

Peisajele din jur au fost formate de mai multe generații de săteni. Păduri de foioase întinse acoperă coama și costișele dealurilor, fiind dominate de stejar, fag, carpen și tei. Acestea au fost tufișuri în trecut, dar majoritatea au fost lăsate în voie să crească, devenind păduri înalte prin care trec poteci umbrite, care leagă satele. Câmpurile îngrijite de la baza văii sunt cultivate sau sunt pajiști cosite, iar pe malurile pârâului sunt aliniate sălcii și arini. Între păduri și câmpuri, cea mai mare parte a terenului este pășune, chiar și unele pante inferioare sunt cosite. Pășunile împădurite împrăștiate între dealuri și păduri, diminuează distincția dintre pădure și pășune.

Zona din jurul satului Alma Vii este extrem de valoroasă și bogată în biodiversitate. Se estimează că aici pot fi găsite aproximativ 100 de specii de păsări, 70 de specii de fluturi, 50 de mamifere, 10 de amfibieni, 6 de reptile și sute de plante. Această zonă a fost inclusă recent în rețeaua europeană Natura 2000.

În martie 2015 începe proiectul ”Centrul de interpretare a culturii tradiționale Alma Vii – Reabilitarea și refuncționalizarea incintei fortificate”, implementat de fundația MET împreună cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural.

Proiectul din Alma Vii urmărește restaurarea zidului fortificat și reintegrarea bisericii atât în viața de zi cu zi a comunităților locale, cât și în circuitul turistic național și mondial.

În paralel cu lucrările desfășurate la zidul fortificat, au loc și intervențiile de urgență pentru restructurarea bisericii evanghelice, care vor fi gata în prima parte anului 2016.

Cele 4 turnuri și clădirea de acces a bisericii fortificate Alma Vii vor fi restaurate și transformate într-un centru ce va include spații expoziționale și va găzdui evenimente culturale esențiale pentru valorile tradiționale multietnice (românească, săsească și romă) din Transilvania.

Proiectul include și o activitate de cercetare în arheologie medievală construită ce reunește atât specialiști români, cât și norvegieni. Toate lucrările de la Alma Vii sunt atent documentate, iar tehnicile folosite sunt moderne și asigură păstrarea în siguranță a descoperirilor.

În cadrul proiectului, regizorul Florin Iepan, membru al European Documentary Network, realizează un film documentar de lung metraj și zece scurt metraje pentru promovarea în România și în străinătate a sitului de patrimoniu de la Alma Vii.

În Alma Vii a fost organizat un Transylvanian Brunch. Localnicii interesați au putut să-și arate măiestria în prepararea preparatelor tradiționale, să vândă podoabe și obiecte de artizanat si produse făcute în casă după rețete moștenite din străbuni. Cele 200 de persoane prezente au descoperit cu plăcere satul, oamenii și împrejurimile.

Pensiunea Reveria este o casă săsească frumoasă, amenajată cu materiale și decoruri tradiționale, și are o curte plină cu iarbă și flori. Turiștii care trag aici au parte de o vacanță ca-n basme și bucate bine potrivite. Unul dintre cele mai bune anotimpuri pentru vizitat Alma Vii este primăvara, când toți copăceii din zonă sunt înfloriți.

Fundația MET se concentrează și asupra revigorării comunității locale. Echipa MET și coordonatorul local au organizat multe întâlniri cu localnicii, menite să trezească mândria acestora pentru patrimoniul cultural și arhitectural bine reprezentat al satului și să-i identifice pe sătenii care sunt motivați să devină membrii activi pe plan local.

Proiectul din Alma Vii este cu atât mai valoros cu cât localnicii doresc să se implice. Fundația MET și partenerul său norvegian susțin activ școlarizarea și instruirea locuitorilor din Alma Vii, pentru a-i ajuta să ajungă ceea ce și-au propus.

Un alt proiect ambițios al Fundației “Mihai Eminescu Trust”, în colaborare cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural, este “Centrul de interpretare a culturii tradiționale Alma Vii – Reabilitarea și refuncționalizarea incintei fortificate”. La finalul proiectului cetatea bisericească a satului va deveni un spațiu de exprimare artistică, de întâlnire a locuitorilor și de valorificare a tradițiilor satului, transformându-l într-o destinație turistică rurală recunoscută atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Mai multe informații despre acest proiect pot fi găsite pe pagina de Internet www.almavii.ro.

Sursa Independentul Sighisorean si pagina Alma Vii