Galeria de Artă Contemporană Turnul Fierarilor Sighișoara prezintă în perioada 11 iunie-14 iulie expoziția personală de pictură Ágoston Zsolt: „Re-fluxul reflectiv”.
Ágoston Zsolt a absolvit pictura în 1983 la Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu”, (cum se numea atunci Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca). Are în CV-ul de artist numeroase ieșiri pe simeze, fie în țară, fie în străinătate cele mai numeroase desigur sunt cele de la Sighișoara care l-a “adoptat” din 1985. Este membru al UAP România și al Asociației Artiștilor Plastici Alma Mater Castrum Sex Sighișoara.
Plastica lui Agoston e rodul unei hărnicii și a unei îndelungate perseverențe în creația artistică.
În 48 de picturi unite sub titlul „Re-fluxul reflectiv”, Ágoston Zsolt ne oferă spre contemplare compoziții ce conturează un minunat „eu” creator al artistului într-o etapă mai lungă de timp.
La nivelul vizualității, expoziția îndeamnă la o contemplare, la reflecție asupra existenței prin intermediul unui re-enacment cu ajutorul artei fantasticului, al suprarealismului.
Pictura lui Agoston Zsolt ne poartă prin interacțiuni fantastice cum ar fi influențele de tip magic și mesaje supra-normale, mutația spre alt timp și alt spațiu, un vertigo supranatural, în compoziții unitare îndelung studiate în care nimic nu e în plus și nimic nu pare să lipsească, sugerând enumerări nesfârșite, chiar și atunci când reprezentarea pare strict limitată de rama tabloului. Astfel, privitorul va regăsi în pictura lui Agoston o înșiruire de imagini care îl vor determina să simtă vâltoarea infinitului.
Acolo unde enumerările sunt limitate, compunerea elementelor are scopuri practice, în timp ce acolo unde artistul vrea să sugereze mărimi nenumărate, privirile ne sunt angrenate amețitor în ireal și infinitul unor lumi ce par posibile doar pentru că în fiecare din noi există chemarea spre visare.
Mașina de cusut, în jurul căreia a crescut cum mărturisește pictorul, manechine și fragmente de manechine, copilul ca un rod al mamei floare, măștile alternative ale existenței simbolizate de cubul rubic, ziua și noaptea, anotimpurile, timpul, vârstele omului, omul vitruvian, zodiile, elementele primordiale, ritualuri și legende, ființe nude seducătoare și ființe supranaturale, spații gotice, elemente ce devin moralizatoare în peisaje fantastice, inundate, sunt exaltarea vieții prin Eros și multiplicarea imaginarului – imaginal – imaginat.
Culoarea la Agoston este blândă precum cea filtrată de vitraliile marilor catedrale. Traseul expozițional ne poartă de la o lucrare la alta parcurgând imagini -metaforă ce pendulează între a fi și a povesti, între un spațiu magic și unul profan cu rupturi și succesiuni splendid ordonate, juxtapuneri poetice în care alteritatea activează imaginarul și adresându-se subconștientului devine spațiul unor identități imaginare. Scoica, valul, copacul, oglinda, florile uscate, funia, roata dințată, masa cu trei picioare, ferestrele, pocalul, lumânările sunt o suită imagistică ce devine semn pentru resuscitarea memoriei.
Evocarea prin portret ni-l reamintește pe celebrul Bernic client fidel la „Coco Bar” (celebră bodegă sighișoreană din anii ’80) cu celebrul lui palton purtat indiferent de anotimp, iar portretele soției și al copilului, ori autoportetul oglindit așează un punct de vedere conștient opus formelor și conținuturilor imaginale.
Dinamismul, exuberanța, planurile aeriene, sau frontale creează un spectacol cu o puternică forță simbolică atât la nivelul schemelor arhetipale cât și cromatic, în final imaginea, imaginile își asumă rol de catharsis.
Sursa text si foto Dan Todea
