La un an de la deschiderea atelierului de ceramică din Saschiz, în care a fost reînviat meșteșugul olăritului într-o tehnică specifică acestei zone, sgraffito, care a fost abandonată pe la mijlocul anilor 1700, ceramica albastră de Saschiz a început să aibă un mare succes în rândul turiștilor, în special pentru povestea uimitoare care o însoțește.
Tehnica sgraffito a fost abandonată undeva pe la mijlocul anilor 1700, însă meșteșugul olăritului a fost continuat până în secolul al XX-lea. Redescoperirea vechii tehnici a fost posibilă cu ajutorul Fundației Camelia Botnar din Anglia — care a instruit doi tineri în meseria de olar, a Fundației ADEPT din Saschiz — care a venit cu ideea și a coordonat proiectul și a Primăriei Saschiz, care a fost receptivă la idee și a construit un spațiu adecvat.
Olarul Marinel Gyorfi, în vârstă de doar 21 de ani, ne-a explicat că tehnica sgraffito practicată de breasla olarilor din Saschiz prin secolul al XVII-lea presupune aplicarea unui strat de glazură pe obiectul de lut, iar după uscare, este desenat, prin scrijelire, modelul dorit. După ardere, pe obiect — cană, farfurie, vază, ulcior, oală etc. — rămâne imaginea desenată pe fondul de culoarea glazurii.
Citeste tot articolul pe Agerpres
