Aurel Mosora s-a născut la 26 noiembrie 1894 la Sighişoara într-una dintre familiile fruntaşe ale oraşului. A urmat cursurile primare la Şcoala Germană din Sighişoara apoi şi-a continuat studiile la Braşov unde şi-a dat bacalaureatul la Şcoala Superioară de Comerţ. În 1914 fiind student al Academiei Comerciale de la Viena a fost nevoit să-şi întrerupă studiile fiind încorporat în Armata imperială austriacă în Primul Război Mondial. Datorită legăturilor pe care le avea cu ofiţeri ai Armatei române, Aurel Mosora a fost arestat în 1916 de către serviciul de contraspionaj austriac şi încarcerat în închisorile din Kaşovia şi Viena. A fost eliberat în octombrie 1918 şi, împreună cu alţi ofiţeri români, a organizat repatrierea combatanţilor români spre casă fiind sprijiniţi de către Căile Ferate din Austria. Reîntrors la Sighişoara, Aurel Mosora a înfiinţat Gărzile Naţionale Române din judeţul Târnava Mare. Garda Naţională din Sighişoara număra 500 de membrii şi a fost printre primele din Transilvania care a reuşit să dezarmeze şi să evacueze din oraş trupele străine. După Unirea Transilvaniei cu România, Garda Naţională a fost desfiinţată iar Aurel Mosora detaşat la un regiment de altilerie unde a fost avansat locotenent. A apărat integritatea României Mari la Tisa luptând până în 1920 când a fost demobilizat. Reîntors la Sighişoara, Aurel Mosora s-a dedicat pentru început activităţii comerciale reuşind să acumuleze o avere ce l-a situat printre marii proprietari şi comercianţi români din oraş şi chiar din judeţ.
În plan politic a desfăşurat o activitate remarcabilă în cadrul Partidului Naţional Liberal şi a fost propus ca deputat pentru alegerile legislative din 1928. Dar PNL nu a obţinut voturile necesare şi astfel nici un liberal n-a intrat atunci în Parlament. La alegerile locale din 1934 la Sighişoara liberalii au obţinut majoritatea în Consiliul comunal al oraşului şi l-au ales pe Aurel Mosora în funcţia de primar, fiind astfel primul român care accede la conducerea acestui oraş. Din această poziţie a reuşit să administreze averea oraşului ca un bun gospodar valorificând judicios produsele şi serviciile întreprinderilor comunale, menţinând impozitele şi taxele la un nivel suportabil pentru locuitorii oraşului şi utilizând două treimi din bugetele locale pentru investiţii ce au schimbat faţa oraşului. Asta deşi România abia ce a ieşit din grava criză economică ce a afectat întreaga lume între anii 1929 – 1933. Între edificiile construite în timpul mandatului de primar al lui Aurel Mosora de departe se disting cele pe care se sprijină cultura şi spiritualitatea unui popor: biserica şi şcoala. Astfel au fost ridicate Catedrala Ortodoxă “Sfânta Treime” sfiinţită în 1937, Şcoala de fete (actualul Gimnaziu de Stat “Aurel Mosora”) inaugurat în 1936, şcolile din cătunul Dealul Viilor şi din cătunul Angofa, toate edificii care mai dăinuiesc şi azi. Nu sunt de neglijat realizările sale în domeniul edilitar gospodăresc: construirea podului de beton cu arcade peste râul Târnava Mare (astăzi dispărut după lucrările de lărgire a albiei din 1975), pavări şi asfaltări de străzi, introducerea alimentării cu gaze în oraş şi extinderea canalizării. În timpul mandatului său de primar Sighişoara a primit statutul de… staţiune climaterică. Aurel Mosora s-a remarcat şi prin acte de caritate. Pe lângă ajutoarele oferite de către stat locuitorilor defavorizaţi ai oraşului, primarul a avut o iniţiativă similară programului actual “Cornul şi laptele”. Numai că Aurel Mosora oferea zilnic unui număr de 200 de elevi sighişoreni lapte cald din ferma proprie şi chifle de la Hotelul Steaua al cărui proprietar era pe-atunci.
