Actuala biserică evanghelică este pomenită pentru prima dată în testamentul lui Nikolaus Apafi. Un alt act important pentru istoria bisericii de aici este cel emis în anul 1424 de către Papa Martin al V-lea cu privire la dreptul lui Nikolaus Apafi de a acorda indulgențe în capela Sfântului Sânge.
Istoria acestei biserici fortificate se leagă de numele unei familii din marea nobilime latifundiară transilvăneană, Apafi. Primele acte, din secolul al XIV-lea, care pomenesc existența Mălâncravului, sunt legate de unele diferende asupra propietății, diferende care vor continua până în secolul al XVIII-lea, când mai multe propietăți ale familiei Apafi ajung în posesia familiei Bethlen, prin hotărârea Curții de la Viena.
Există în Mălâncrav și o biserică ortodoxă ce datează undeva spre sfârșitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea situată spre nordul așezării, în partea dreaptă, pe deal, de-a lungul drumului ce urcă spre marginea de sus a satului. A fost ridicată, se pare, în mijlocul unui cimitir mai vechi, ca și astăzi, pe locul unei foste biserici. Chiar dacă unele documente mai vechi ale bisericii s-au pierdut în urmă cu câțiva ani, într-un incendiu.
Astăzi, biserica ortodoxă, în formă de navă, are o pictură realizată în tempera, nefinalizată în proporție de 10%, cu un turn clopotniță, situat deasupra intrării, pe pronaos. Turnul nu este cel original, actualul datând din anul 1969 — ridicat în locul celui vechi aflat aproape de prăbușire.
Daca ti-a placut articolul, urmareste Sighisoara Online si pe
Facebook si
Twitter!
Poti citi in continuare
