Sighisoara

Vremea in Sighisoara : 25 °C vremea


Prezentare Sighisoara

Perigrinul transilvan in peripluul prin aceste mirifice meleaguri, ajuns in inima tarii, ajuns in `Perla Transilvaniei`, are de ales dintr-o multitudine de obiective turistice pe cele mai reprezentative.

  In drumul spre Cetate, pe partea stanga, este Casa memoriala si bustul marelui savant Hermann Oberth (1894-1989). S-a nascut in Sibiu, in 1894; isi urmeaza familia la Sighisoara unde tatal sau Julius isi practica profesia de medic (este unul dintre intemeietorii Spitalului municipal). Timp de 8 ani a invatat la Gimnaziul din Deal, dupa care cu intamplarile de primul Razboi Mondial, studiaza la Munchen si Neidelberg.Se intoarce in tara unde activeaza ca profesor in Sighisoara si Medias. De aici se urca spre Poarta Principala de acces, aflata sub simbolul orasului Spre stanga, urmand traseul zidurilor acestei cetati in lungime totala de 930 metri, din cele 14 turnuri pe care le-a avut in perioada de glorie, au mai ramas in picioare 9.Primul este Turnul Cu Ceas.


Turnul cu ceas. Simbol al orasului Sighisoara
Turnul cu Ceas a fost initial un turn de poarta cu maximum doua niveluri. In forma actuala masora 64 m inaltime si este o prisma dreptunghiulara cu ziduri masive,cu patru niveluri,un balcon si un acoperis in stil baroc realizat in 1677 de trei mesteri straini.Cele patru turnulete de la baza acoperisului semnifica autonomia judiciara a orasului.
  Pana in 1556, la primul etaj a fost sediul primariei orasului. In anul 1894 Turnul cu Ceas a fost supus unei restaurari generale,s-au asezat tigle smaltuite pe acoperis,iar pe fata dinspre orasul de jos s-au pictat cele doua embleme si insciptia care aminteste momentele cele mai importante ale monumentului. Din 1898 turnul a fost transformat in muzeu.



Ceasul si figurinele

Pe ambele fatade ale turnului exista cate un cadran urias de ceasornic si nisele cu figurine. Nisa de pe fatada dinspre cetate contine urmatoarele figurine:jos in stanga Pacea cu trompeta si ramura de maslin;in dreapta tobosarul care bate sferturile si orele intr-o `toba` de bronz; la mijloc cele doua statui feminine mari,cu rochii albastre,reprezentand Dreptatea si Justitia;la acelasi nivel mai sunt doua figurine mici care reprezentau Ziua si Noaptea, marcand de fapt ziua de lucru a meseriasilor din cetate.
  In nisa de pe fatada dinspre Orasul de Jos avem urmatoarele: jos in dreapta Calaul; in stanga cel de-al doilea tobosar care marcheaza scurgerea timpului.Deasupra lor se afla o instalatie rotativa pe care sunt fixate cele sapte figurine de stejar pictat reprezentand cele sapte zile ale saptamanii,cu vestimentatia si atributele unor divinitati din Panteonul greco-roman si german,purtand pe cap simboluri din alchimia medievala. Prima atestare documentara a ceasului si a figurinelor dateaza din 1648. Astazi vechile mecanisme nu mai exista, actualul mecanism fiind cumparat din Elvetia in 1906 pentru suma de 4000 de coroane.




Biserica Manastirii
Edificiul, monument de arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate a Turnului cu ceas.Între Biserica manpstirii si actuala Biserica Romano-Catolica din strada Bastionului exista, inca din secolul al 14-lea, un comlex manastiresc al calugarilor dominicani si al calugaritelor franciscane. Manastirea, ridicata initial la poala dealului, in stanga scarilor acoperite, este atestata inca din 1298 intr-un document prin care papa Bonifaciu al 8-lea acorda indulgente celor care o viziteaza. Dupa reforma, in 1556, averile manastiresti sunt secularizate, iar calugarii alungati din cetate (sub presiunea autoritatilor habsburgice, in 1723, franciscanii revin in cetate), cladirea devenind sediu al administratiei publice. În secolul trecut cladirile manastiresti au fost demolate in locul lor ridicandu-se edificiul Consiliului municipal, iar pe locul vechii capele a maicilor franciscane s-a cladit actuala biserica romano-catolica din strada Bastionului.
  Din vechea biserica s-au pastrat partial numai zidurile extinse cu ocazia recladirii din anii 1484-1510. Din fosta manastire se mai conserva doar un coridor pe latura nordica; forma actuala dateaza din 1677. Lacasul, construit in sistemul bisericilor-hala, reprezentativ pentru stilul gotic, are corpul principal alcatuit din trei nave de inaltimi egale; dimensiunile bisericii ating 44,5 m lungime si 12,6 m latime; in arhitectura monumentului sunt evidente si elemente ale barocului praghez, raspandit in adoua jumatate a secolului al 17-lea in Europa Centrala. Dintre obiectele de valoare artistica si istorica retine atentia o cristelnita din bronz cu o inscriptie in limba latina care atesta ca “aceasta lucrare s-a savarsit prin mainile lui Iacob, turnatorul de clopote, in anii domnului 1440”; decorata cu motive mitologice, biblice si flori de crin, cristelnita este un exemplar de frunte al stilului gotic transilvanean.
  Un toc de usa din piatra, decorat cu motive florale zidit in peretele din nord, realizat de sculptorul pietrar Toma din Sibiu, in anul 1570, este tipic stilului renascentist.Tot intr-un amestec de stil renascentist si baroc este realizat si altarul, bogat ornamentat, una din cele mai frumoase lucrari plastice din Transilvania, construit in anul 1680 de sculptorul Johann West si pictorul Jeremias Stranovius, mesteri breslasi calatori; tot ei sunt creatorii actualei orgi a bisericii.
  Dupa ce Transilvania devine principat autonom, ca urmare a dezvoltarii comertului cu Orientul, seniorii cetatii si breslele mai bogate se mandreau si considerau o datorie de onoare sa-si impodobeasca stranele cu covoare orientale.35 de asemenea covoare de mare valoare artistica din secolele 16 si 17 formeaza zestrea sim podoaba bisericii.


Portile cetatii
Turnul cu Ceas a fost construit ca turn al intrarii principale. Aceasta era deosebit de bine fortificata, fiind aparata de trei porti. Prima poarta se afla sub bolta de trecere de sub cladirea de azi a Casei de Cultura “Ciprian Porumbescu”. Curtea de acces care duce spre a doua poarta, te copleseste prin maiestuozitatea turnului si forma masiva a barbacanei. A doua poarta se inchidea cu usi masive de stejar, intarite cu drugi de fier, iar a treia poarta era incastrata in zidul turnului si se ridica pe scripeti ca o ghilotina. Aceasta s-a pastrat pana in anul 1867.
  A doua intrare se afla in paza Turnului Croitorilor, in latura opusa a cetatii.Aceasta este singura cale de acces a masinilor in cetate, fiind formata din doua bolte care contineau doua porti metalice,de asemenea ridicate cu ajutorul scripetilor.



Turnurile
Turnul Tabacarilor
  Este o prisma de plan patrat,de dimensiuni relativ reduse,cu un acoperis simplu.Forma sa il recomanda ca pe unul din cele mai vechi turnuri,facand probabil parte din acel prim sistem defensiv al cetatii.

  Turnul Cositorarilor
  Inalt de 25 m,el porneste de la o baza patrata,apoi devine pentagonal si se largeste spre a deveni octogonal,in timp ce acoperisul are plan hexagonal.O inscriptie pierduta preciza faptul ca,in 1583,s-au facut reparatii si probabil tot atunci s-a construit si bastionul de artilerie dinspre Orasul de Jos.

  Turnul Franghierilor
  Datand probabil din secolul al XIII-lea,acest turn a facut parte din fortificatia initiala de pe varful dealului.De plan patrat,cu forme simple,este astazi locuinta paznicului cimitirului.

  Turnul Macelarilor
  De la Turnul Franghierilor,zidul cetatii coboara spre nord-est pana la Turnul Macelarilor. Portiunea de zid dintre cele doua turnuri s-a pastrat intacta asa ca se pot observa fazele de evolutie. Turnul Macelarilor are aspect de Renastere,o prisma octogonala suprainaltata pe un plan hexagonal pentru a obtine camp de tragere peste micul bastion de artilerie din fata sa.

  Turnul Cojocarilor
  Aflat la foarte mica distanta de Turnul Macelarilor,modest ca dimensiuni si forme, pe plan patrat, reparat si suprainaltat dupa incendiul din 1676, dateaza probabil din secolul al XV-lea.

  Turnul Croitorilor
  Acesta impune prin simplitate si masivitate si poate fi datat din secolul al XIV-lea.In timpul incendiului din1676 pulberaria orasului aflata aici a explodat,distrugand o mare parte din turn.

  Turnul Cizmarilor
  Aflat in extremitatea de nord-est a dealului cetatii, acest turn a fost mentionat in 1521, reconstruit in 1650 si modificat in 1681, el purtand pecetea barocului. Turnul a fost prevazut cu un bastion de artilerie, demolat in 1846.

  Turnul Fierarilor
Construit in 1631, este un turn de flancare, remarcabil prin masivitatea sa. Rolul sau a fost si acela de a proteja Biserica Manastirii in caz de asediu. In 1631 a fost construit un bastion intre Turnul Fierarilor si Turnul Dogarilor, dar care a fost ulterior demolat.

  Turnul Giuvaergiilor
Acest turn,impreuna cu Bastionul Castaldo, a fost in trecut cheia sistemului defensiv al orasului. In 1706.in timpul unui asediu a fost aruncat in aer bastionul si o parte din ziduri. Ulterior, Turnul Giuvaergiilor a fost lovit de un traznet in 1809 si a ars, in 1863 fiind demolat si transformat in sala de gimnastica. In 1935 a fost transformat in capela mortuara.

Dealul Cetatii poate fi urcat pe cele 175 de trepte ale Scarii Acoperite sau `pe ocol`, straduta din dreapta, unde se poate vedea una din cele mai bine conservate portiuni ale zidului Cetatii.

  In imediata apropiere a liceului se afla Biserica din Deal; daca Turnul cu ceas a devenit o imagine-simbol a cetatii, biserica este imaginea istoriei sale. Ea constituie cel mai valoros monument arhitectonic al Sighisoarei, fiind unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din tara noastra. Cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca actuala biserica a fost ridicata pe locul unei cetatui existenta inainte de 1200. Dealul pe care se afla biserica constituia un punct de refugiu pe care localnicii trebuie sa-l fi intarit, probabil, dintotdeauna pentru caz de pericol.

  Oricum, la venirea sasilor trebuie sa fi existat pe culmea dealului o mica fortificatie, al carei turn de aparare il constituia actualul turn al clopotnitei; in partea opusa turnului se gasea o bisericuta transformata ulterior in cripta. Prima mentiune despre Biserica din Deal o avem din anul 1345 intr-un document dat de regele Ludovic 1 in care se arata, printre altele, ca sighisorenii sunt credinciosi regelui si cladesc o biserica inchinata Sf.Nicolae.


Biserica Romano-Catolica Sf.Iosif construita in 1894, dupa demolarea manastirii maicilor franciscane, se afla in partea de N-E a cetatii, langa zidul de incinta. Construita in stil eclectic de arhitectul sighisorean Letz, biserica a suferit reparatii interioare dupa incendiul din 22 martie 1983. Orga actuala este cumparata de la o biserica saseasca din imprejurimi si este construita de Karl Einschenk din 1908.

Biserica Leprosilor aflata in Orasul de Jos pe str.Stefan cel Mare nr.34 este un monument gotic din sec.XV. A fost transformata intre 1647-1684 intr-o biserica de mici dimensiuni care deservea azilul de leprosi, avand spre vest un amvon din care se predica celor bolnavi.

   Biserica Ortodoxa Din Cornesti situata la intrarea in oras dinspre Targu-Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov, este un monument neocleclasic adaptat exigentelor de cult ortodox. Se mai pastreaza de atunci: clopotul, un antimis(val liturgic) si un potir de aur. Pictura murala din interior este opera artistului Veniamin Precup 1983-1984. Iconostasul vechi pictat de Ioan Pop din Brasov a fost daruit Manastirii din Jacul Romanesc, cel actual dateaza din 1997 si este sculptat in lemn de catre artistul Hutanu din Bacau.

   Catedrala Ortodoxa aflata pe malul nordic al Tarnavei Mari, cu hramul Sfanta treime este construita intre anii 1934-1937, in timpul primarului Aurel Mosora de catre arhitectul Dumitru Petrescu Gopes. Pictura interioara se datoreaza pictorului A.Demian.

   Casa Venetiana , vechea casa de patrician,este numita astfel datorita usilor ogivale si ferestrelor duble,incheiate in arc trilobat.Isi datoreaza aspectul exterior “modernizarii” efectuate in secolul trecut in spiritul neogoticului.In secolul al XVII-lea a apartinut primarului cetatii,Stefan Mann.

   Casa Vlad Dracul este una din cele mai vechi cladiri din cetate, se afla in stanga micii piete a Turnului cu Ceas. Cladirea are un aer de simplitate si a fost in trecut locuinta oficiala, apartinand primarului sau judelui regal al cetatii. Aici s-a stabilit intre anii 1431-1435 Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran.In acea perioada a fost infiintata (probabil in pivnitele casei) o “hereghie de bani”(monetarie). La etaj a fost instalat Muzeul armelor, care a fost ulterior mutat. Acum cladirea este restaurant.

   Casa cu Cerb denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din secolul al XVIII-lea. Notabile sunt si formele ei robuste si echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tencuieli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata.Restaurarea actuala a casei a inceput din anul 1988, nefinalizata, a fost apoi preluata in anul 1997 de asociatia Restauro Messerschmitt care a finalizat lucrarile in anul 2001. Lucrarile de restaurare au pus in valoare tavanele casetate, o camera pictata si pictura exterioara cu inscriptie. In prezent, cladirea, extrem de functionala, cuprinde o pensiune moderna, un café-restaurant cu mancaruri traditionale si un centru cultural romano-german, totul la standarde europene.

   Piata cetatii in trecut se numea Piata Petofi. Este inconjurata de o serie de case in care locuiau familiile nobililor orasului. Aceste case dateaza din secolul al XVIII-lea si chiar de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Aici se tineau targurile principale, dar numai breslele fruntase ale cetatii isi puteau desface marfurile aici. De asemanea aici se judecau procesele capitale sub privirile multimii, tot aici fiind amplasat si stalpul imfamiei. Practic, intreaga viata a orasului se desfasura in piata.

   Din Piata Cetatii se desprinde strada Bastionului pe care se afla Casa cu Sindrila, o casa specifica de mestesugar. Casa gazduieste sediul Centrului Interetnic pentru Tineret din cadrul Forumului German din Sighisoara, unde se desfasoara numeroase cursuri de instruire a tineretului si adaposteste un Internet-Café.

   Casa memoriala N.D.Cocea
Pe strada Cuza Voda, numarul 10, si-a gasit adapost dupa primul razboi mondial scriitorul si publicistul N.D.Cocea, luptator neobosit pentru idealurile de libertate si progres ale poporului. A reusit sa activeze organismele locale ale proletariatului si sa tina consfatuiri restranse, in care isi expunea comentariile asupra evenimentelor politice

   Cladirea vechii Scoli din Deal(Haltrich)
Construita intre anii 1607-1608, a fost supraetajata in 1901. Pe inscriptia aflata pe anexa cladirii principale se gasesc cuvintele: ”Schola Seminarium Republicae”(Scoala-Seminar a Republicii), datand din 1619 si indicand un tip de scoala de grad secundar, cu limba latina ca limba de predare. In 1790 incepe construirea actualului liceu, compusa numai din parter si primul etaj.

   Casa memoriala Chendi
Ilarie Chendi a locuit in 1890 pe strada N.Balcescu la numarul3. A fost unul din colaboratorii activi a revistei “Semanatorul”, ce aparea la Bucuresti. Criticul judicios si incisiv a terminat liceul german din Sighisoara si localnicii l-au imortalizat printr-un bust si o placa comemorativa asezata pe casa in care a locuit.

   Casa memoriala Boiu
Zaharia Boiu a fost primul absolvent roman al liceului german din oras. Orator de seama, om de larga cultura, a dat mare atentie scolii. Casa memoriala se afla langa Spitalul Municipal.

   Culture Pub
Pe strada Bastionului, un interes deosebit il prezinta casa de la numarul 4, tipica pentru sistemul de construire a unor locuinte din Evul Mediu. Renovarea i-a lasat forma initiala, acoperisul iesit in afara servind atat la urcarea recoltei direct in pod, cat si ca mijloc de aparare. In prezent, la subsol se afla un Internet Café.
e Renastere,o prisma octogonala suprainaltata pe un plan hexagonal pentru a obtine camp de tragere peste micul bastion de artilerie din fata sa.
 

 prof. Gavrila Gheorghe

Blues Festival


Elsig Computers
Radioson


Transart