“Angajații Muzeului de Istorie din Sighișoara au reușit să elucideze misterul dispariției Breslei Aurarilor, cea mai bogată și mai puternică dintre cele 19 bresle ale Sighișoarei până în secolul al XVII-lea, ale cărei urme mai sunt vizibile doar într-o vitrină cu exponate.” conform unui articol publicat pe pagina web Agerpres.
‘Aurarii au fost una dintre cele mai importante și bogate bresle din Sighișoara. În matricolele Universității din Viena găsim în secolele XIV-XV studenți sighișoreni, proveniți din familii de aurari din Sighișoara, iar asta dovedea că aveau putere financiară. Au dat și primari, dar ulterior se va dovedi că se vor ocupa de lucruri mai puțin ortodoxe, ceea ce a dus la dispariția lor. Aveau comenzi pentru a face diferite lucruri, în special potire, și pentru acestea cereau comanditarului o anumită cantitate de aur sau argint. După ce realizau lucrarea, minus pierderile în timpul procesului de prelucrare a obiectului sau bijuteriei, s-a dovedit că obiectele nu mai aveau aceeași concentrație de aur sau argint. S-a dovedit, astfel, că meșteșugarii le substituiau cu alamă și cu alte metale. A fost un proces de lungă durată și, în cele din urmă, s-a ajuns ca ei să nu mai aibă dreptul de a practica meseria și să dispară. În secolul al XVII-lea, aurarii din Sighișoara au pierdut dreptul de practică, erau 5-6 aurari, la care se adăugau și ceasornicarii. Turnul Aurarilor, care era cel mai impunător, aflat pe Dealul Cetății, la începutul secolului al XIX a fost lovit de fulger și nimeni nu l-a mai reparat — breasla nu mai exista, apoi a fost demolat‘, a declarat, pentru AGERPRES, Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara.
Citeste tot articolul Agerpres: Misterul disparitiei breslei aurarilor din Sighisoara, elucidat de muzeografi pe Agerpres
