În ciuda perioadei dificile a pandemiei, cu respectarea normelor de prevenire și distanțării fizice, obiceiurile Străjerilor de la Biserica din Cornești au fost păstrate și anul acesta.
Potrivit părintelui protopop al Bisericii ortodoxe Sighișoara Dan Ovidiu, obiceiul este luat de la garda romană, cei ce păzeau mormântul lui Iisus. Străjerii sunt în număr de 13, au un comandant = vătaf sau căprar, 10 sulitași și 2 stegari. Străjerii sunt băieți tineri, necăsătoriți, care aveau un comportament social și moral deosebit. Obiceiul este destul de vechi, cam de la sfârșitul secolului al XVIII –lea, potrivit părintelui protopop. Ei sunt îmbrăcați în zeche lungă, căciulă neagră cu crenguță de brad, simbolul crucii. Pe piept se petreceau două eșarfe roșii ce rămâneau până la Ziua Învierii. De remarcat că la înmormântarea, ce are loc în Vinerea Mare sau Seacă, străjerii poartă la gât eșarfa (cârpa) neagră, iar la slujba Învierii ea este maro. În Vinerea Mare aceștia cântă Prohodul împreună cu toți credincioșii.
Străjerii sunt o gardă militară implicată în viața comunității din cel mai vechi cartier al Sighișoarei Cornești.
Acest frumos obicei păstrat și în aceste perioade dificile de pandemie vine să dea mărturie a unei legături puternice a comunității cu trecutul care a dus la definirea prezentului și a specificității acestui cartier deosebit al Sighișoarei.
