Conform Tribuna, an de an, membrii breslelor săseşti reiterează un vechi obicei care datează din anul 1689, fiind atestat într-un document de arhivă în care apare sub denumirea de “Mummenschanz der Zünfte – Mascarada breslelor”. Duminică 28 ianuarie, Agnita va fi gazda de drept a acestui eveniment, mai ales că localitatea era renumită pentru breslele vestite care funcţionau aici: de la tăbăcari la cizmari şi de la croitori la dogari şi olari. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate nu au fost întâmplător ridicate, motivând astfel prezenţa pantofarilor, croitorilor, fierarilor şi dogarilor care prin breslele lor asigurau puterea economică din localitate.
Legendele spun că acest obicei îşi are rădăcinile în Evul Mediu. Pe când năvălitorii turci au asediat cetatea Agnitei, o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi pocnind din bici făcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriaţi. În secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate.
Astăzi, obiceiul se desfăşoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele aleargă în grupuri pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri şi zgomotul tălăngilor. Dacă sunt recunoscute de trecători, acestea oferă drept recompensă câte o gogoaşă.
